Prima zi in tabara de scriere creativa

Jurnal de tabără- Moeciu
 Ziua 1 (Luni, 06.08.2012)

Așteptat și iar așteptat. Nu apărea autocarul. În mintea mea au răsărit niște întrebări: „ Oare s-au răzgândit?”, „ Nu mai vor să mă ia?” Când mi-am pus și ultima întrebare, l-am văzut! Un autocar mare, care mă aștepta cu brațele, pardon, ușile deschise. Nu am ezitat și am urcat. I-am văzut pe colegii de tabără și pe scriitori. În vreo trei ore am ajuns la pensiune (care pot spune că arată bine, ca și ultima pensiune la care am fost). A fost prima oară când am mers într-o tabără de creație și nu prea știam la ce să mă aștept. Eram emoționată, iar când am auzit că avem atelier, am intrat puțin în panică. Eu sunt cam timidă și mă cam încurc când vorbesc în public. Mă gândeam că trebuie să fiu atentă la cum mă port, la cum vorbesc și la cât vorbesc (mama zice că uneori vorbește gura fără mine!). Totuși, a ieșit bine, zic eu. Mi-a plăcut că toți erau sociabili și prietenoși (la fel ca și mine!). Dar ceea ce m-a surprins a fost faptul că le spuneam pe nume scriitorilor care ne însoțeau! Nu mai erau doar niște oameni mari și importanți, ci Simona, Liviu, Adina sau Tina! Eu îmi închipuiam că aceștia sunt niște persoane serioase și exigente (ca unii dintre profesorii mei), dar am constatat că erau teribil de amuzanți, se puneau la mintea noastră, ba chiar aveau copii de vârsta noastră! Ne-am prezentat, pe baza numelui nostru, ne-am închipuit ce-ar fi dacă am face lucruri trăsnite. Dar de aici am învățat că orice cuvânt este flexibil, că poți face orice cu el, dacă ai puțină imaginație, că un scriitor are de făcut o mulțime de alegeri (și nu e ușor!). Sper că și ziua următoare va fi la fel!