Marimi fizice si unitati de masura
 Ana Octavia Georoceanu Clasa a VI-a A Începute din necesitatea de a determina distanţe, arii ale suprafeţelor terenurilor, cantitiăţi/volume, greutăţi (de fapt mase) de produse, apă şi diferite materiale sau de a determina durate, intervale de timp şi de a stabili scări de timp etc, măsurile de lungime şi de masă (denumită, ca mijloc de măsurare, greutate), au fost bazate, în toată lumea, la începuturile lor, pe unităţi de măsură care derivau de la diferite elemente ale corpului omenesc. Cotul, palma, palmacul, degetul, piciorul omului, care au reprezentat chiar primele mijloace de măsurare, au alcătuit baza sistemului de măsuri pentru lungime, arie, volum/capacitate. Aşa au fost, în antichitate, cotul egiptean, cotul persan şi cotul babilonean şi, în Grecia, piciorul antic şi piciorul olimpic, iar în Europa apuseană piciorul roman, piciorul antic şi piciorul olimpic. Carol cel Mare, rege al francilor (768-814) şi împărat al Occidentului (800-814) a trebuit să promulge un decret privind unificarea unităţilor de măsură în toate ţările reunite sub Coroana sa, dar tentativa a eşuat odată cu Imperiul său. Dezvoltarea unei noi societăţi, odată cu naşterea unor oraşe importante şi independente în Franţa, Germania şi Italia precum şi în alte ţări Europene, începând încă din secolul al 14-lea, a determinat necesitatea imperioasă a folosirii unor unităţi de măsură unice. Adunarea Naţională a Constituantei a adoptat, la 26 martie 1791, principiul constituirii unui sistem de măsuri şi greutăţi ( „system des poids et mesures") bazat pe o unitate de lungime, denumită metru (de la cuvântul grecesc metron care înseamnă măsură), egală cu a 10-a milioana parte a sfertului meridianului pământesc. Definiţia aceasta a fost propusă de către o comisie numită de Academia de ştiinţe din Paris, care avea în componenţă pe următorii oameni de ştiinţă: Jean-Charles Borda, Joseph-Louis Lagrange, Pierre-Simon Laplace şi Gaspard Monge. Unităţile de arie şi volum urmau să fie egale valoric cu multiplii şi submultiplii zecimali ai metrului pătrat şi, respectiv, ai metrului cub. Adunarea Naţională a Franţei a adoptat, de asemenea, la 6 martie 1891, şi hotărârea ca unitatea de masă/greutate să fie masa/greutatea unui decimetru cub de apă la temperatura densităţii maxime, respectiv la 4 °C. Pe baza rezultatelor măsurărilor arcului meridianului dintre Dunkuerque şi Barcelona, efectuate de Delambre şi Mechain, a fost realizat un metru etalon cu repere din platină. Pe baza rezultatelor măsurătorilor efectuate de Antoine Laurent Lavoisier şi colaboratorii săi, asupra masei/greutăţii unui volum cunoscut de apă a fost realizat un kilogram etalon din platină. Pornind de la unităţile metru şi kilogram se puteau forma multiplii şi submultiplii zecimali, prin adăugarea prefixelor mili (1/1000), centi (1/100), deci (1/10) şi, respectiv, kilo (1000), hecto (100), deca (10) la denumirile metru şi gram (de exempu milimetru şi kilogram). Întrucât era bazat pe unitatea metru, sistemul de unităţi creat în Franţa a fost denumit Sistemul Metric. Atunci, a început o nouă etapă în istoria unităţilor de măsură, etapă ce avea să ducă la Sistemul Internaţional de Unităţi (SI). Sistemul internațional de unități (pe scurt Sistemul Internațional) este un sistem de unități de măsură și este forma modernă a sistemului metric (MKS). Abrevierea în toate limbile este SI (potrivit prescurtării franceze: Système international d'unités), indiferent de cum se numește sistemul într-o anumită limbă. Marimea fizica este notiunea care exprima o proprietate a unui sistem fizic. Prima clasificare a marimilor fizice este aceasta: a) marimi fizice fundamentale in SI; b) marimi fizice derivate; c) marimi fizice suplimentare. Actual, sistemul internațional este cel mai utilizat sistem de unități de măsură pe plan mondial. Sistemul este folosit in majoritatea țărilor lumii, la ora actuală doar Marea Britanie și încă trei țări n-au trecut încă oficial la SI: Statele Unite ale Americii, Liberia și Myanmar. Totuși, în SUA SI este larg folosit în mediile științifice. Unități SI fundamentale: Mărime Simbol Denumire Simbol unitate lungime l metru m masă m kilogram kg timp t secundă s Unități SI derivate din cele fundamentale: Mărime Simbol Denumire Simbol dimensional arie A metru pătrat m2 volum V metru cub m3 viteză v metru pe secundă m s-1 Multiplii metrului sunt: decametrul (dam), hectometrul (hm) şi kilometrul (km). Submultiplii metrului sunt: decimetrul (dm), centimetrul (cm) şi milimetrul (mm). Atenţie: decametrul se notează dam, pentru că dm se foloseşte pentru decimetru. 1 dam = 10 m 1 hm = 100 m 1 km = 1000 m 1 dm = 0,1 m 1 cm = 0,01 m 1 mm = 0,001 m1 dam = 10 m = 100 dm = 1000 cm = 10000 mm 1 hm = 10 dam = 100 m = 1000 dm = 10000 cm = 100000 mm 1 km = 10 hm = 100 dam = 1000 m = 10000 dm = 100000 cm = 1000000 mm 1 dm = 0,1 m = 0,01 dam = 0,001 hm = 0,0001 km 1 cm = 0,01 m = 0,001 dam = 0,0001 hm = 0,00001 km 1 mm = 0,001 m = 0,0001 dam = 0,00001 hm = 0,000001 km Submultipli kilogramului sunt: 1kg=10 hectograme (hg) 1kg=100 decagrame (dag) 1kg=1.000 grame (g) 1kg=10.000 decigrame (dg) 1kg=100.000 centigrame (cg) 1kg=1.000.000 miligrame (mg) Multiplii kilogramului sunt: 1 q (chintal) = 100 kg 1 t (tonă) = 1.000 kg Multiplii ai secundei sunt: - ziua — 1 zi = 24 ore = 1440 min = 86 400 s - ora — 1 ora = 60 min = 3 600 s - minutul — 1 min = 60 s Aria unei suprafețe este o măsură a cât de întinsă este acea suprafață. Adesea cuvântul suprafață se utilizează cu sensul de aria suprafeței. - Aria unui dreptunghi este produsul lungimilor a două laturi alăturate. - Aria unui pătrat este latura la puterea a 2- a. Unitatea principala pentru arie este metrul patrat. Submultiplii Unitate principala Multiplii mm2 cm2 dm2 m2 dm2 hm2 km2 ← Descresc din 102 in 102 Cresc din 102 in 102 → La transformarea unei unitati de masura mai mici intr-o unitate mai mare, impartim la 102 , 104 , 106 , ... La transformarea unei unitati de masura mai mari intr-o unitate mai mica, inmultim cu 10 2 , 104 , 106 ,... Mărime fizică derivată, viteza se definește ca fiind distanța parcursă de un obiect (prin cuvântul "obiect" se înțelege un corp sau o particulă) într-un anumit interval de timp. În Sistemul Internațional de Măsuri lungimea se măsoară în metru iar timpul în secundă, rezultă că unitatea de măsură pentru viteză este: Unitatea principala de volum este metrul cub. Simbolul ce noteaza metrul cub este m . Un m reprezinta volumul unui cub cu muchia de 1 metru. 1 km3 = 103 hm3=106 dam3 =109 m3 =1012 dm3 =1015 cm3 =1018 mm3 Submultiplii Unitate principala Multiplii mm3 cm3 dm3 m3 dm3 hm3 km3 ← Descresc din 103 in 103 Cresc din 103 in 103 → La transformarea unei unitati de masura mai mici intr-o unitate mai mare, impartim la 103 , 106 , 109 , ... La transformarea unei unitati de masura mai mari intr-o unitate mai mica, inmultim cu 10 3 , 106 , 109 ,... Ex. 7 m3 = 7000 dm3 4 hm3 =4000000 m3. - Volumul paralelipipedului dreptunghic este: V=Lxlxh - Volumul cubului este: V=lxlxl sau V=l Unitati ale volumului egale cu alte unitati : litrul si gramul. 1 dm3= 1 l 1cm3=1 g 1dm3=1000 cm3=1000 g 1m 3=1000 dm3=1000 l Stiati ca.... Multiplii metrului cub se utilizeaza foarte rar in viata cotidiana ?