O poveste de Craciun

de Ana Octavia Georoceanu

-clasa a VI-a A-

Şcoala Gimnazială Grigore Moisil, Ploieşti

-profesor, Elena Samson-

   În ciuda titlului, nu o să vă  povestesc ceva despre vară. O… nicidecum ! O să vă povestesc ceva despre Crăciun.

  Deci… Cu două zile înainte de Crăciun, știre de prima pagină: „Moş Crăciun, răpit de rivalul său, Moş Nicolae!” Până şi la televizor, pe toate posturile, numai asta apărea!

  Dacă in lumea nostră se face aşa mare tam-tam, imaginaţi-vă ce scandal este în Cetatea Poveştilor! Toţi copiii, elfii şi renii moşului au început să plângă şi să blesteme ziua în care Moş Nicolae l-a răpit pe Crăciun. Văzând supărarea copiilor, Zâna Crăciunului a aflat de la asociatul său, puişorul Piu, că Moş Crăciun este ţinut captiv în Hawaii şi că Moş Nicolae îl îndoapă cu prăjituri şi lapte bătut (şi se ştie că Moşul nu poate rezista tentaţiei!) Auzind acestea, zâna îşi luă ghiozdanul de la „Color Me Mine”, câteva provizii, globul ei de cristal şi... la drum! Dar înainte de asta, zâna, director adjunct la compania ” Puneţi o dorinţă S.R.L.”, îşi luă doi dintre cei mai de încredere angajaţi ai firmei sale, pe pinguinul Acvamarin şi pe foca Coca. Aceştia nu au refuzat-o, deoarece doreau să fie celebri (ca şi mine, de altfel!). De fapt, ei nu-şi doreau să-l aducă pe Craciun înapoi decât din motive egoiste (doreau să fie promovaţi!).  Acum, chiar că la drum...

  Cei trei au luat avionul, că doar nu vă închipuiţi că în ziua de azi mai circulă cineva cu trăsura magică! 

       În drum spre Hawaii.....

 Ca să destindă atmosfera aceea  apăsătoare, foca Coca îşi scoase I-podul şi puse muzică.

-         Serios? Mariah Carey şi Justin Biber cu melodia aia enervantă! S-a demodat de mult timp, soro! Fii şi tu la curent cu moda! Eh... şi mai zici că ai cultură muzicală! spuse ţâfnos pinguinul Acvamarin, care era în directă competiţie cu foca, pentru un post de assistant manager.

Spre disperarea pinguinului, foca a dat volumul la maxim şi a început să cânte împreună cu artiştii şi ,pe deasupra, să mai şi danseze ( cam cum dansa un coleg de clasă pe celebra melodie „ Gangam Style” de Psy!).  Pot să spun că săracul pinguin era enervat de-a dreptul şi tare ar mai fi dorit s-o pună la punct pe foca aia nesuferită! Melodia se termină, iar acum apele se mai liniştiră. Pe playlistul focii urma Michele Telo cu „Bara bara bere bere”.

-         Ăla vorbeşte de bere, e beţiv, ce să mai! Şi mă făceai pe mine băutor amator de alcool! replică nervos pinguinul.

Biata zână, nu mai ştia ce să facă să-i împace pe cei doi! Bine că au ajuns în sfârşit la destinaţie.

      Dintr-o dată, ceva roşu trecu pe lângă insulă, cu o viteză uimitoare!

-         Ah....Apocalipsa!!!  Fugiţi!!! Îmi pare bine că-mi dau sfârşitul în Hawaii. Ne vedem în viaţa de apoi! se plânse pinguinul Acvamarin .

-         Aşa- zisa apocalipsă a fost pe 21 decembrie, acum trei zile, am trecut de ea! spuse foca Coca foarte autoritară.

-         Ştiam asta! răspunse pinguinul, care se scutura de praf şi îşi ştrese cu o batistă lacrimile. Dar ce a fost chestia aia roşie?

-         Sania mosului! spuse Zâna Crăciunului. Şi ea îl caută pe Moş.

Cu ajutorul globului de cristal, eroii noştri găsiră hotelul în care Moşul făcea  saună (niciodată Crăciun nu refuzse o invitaţie la saună, îi scădea colesterolul!)

-         Stai pe loc ,Nicolae, ce crezi că faci? îl abordă zâna pe Moş Nicolae, care se odihnea satisfăcut pe un sezlong, lângă piscină.

-         Zâna Crăciunului! Moşul ăsta a avut dreptate când a spus că vei veni în căutarea lui!

-         Lasă-l în pace! strigă zâna.

-         Cu  o condiţie!

-         Care este aceea?

-         Unul dintre voi trebuie să-mi dea din puterile lui speciale! Aşa, pot fi mai ceva decât Crăciun şi copiii mă vor iubi pe mine mai mult!

Zâna se gândi pentru un moment şi îşi consultă globul de cristal. Văzând cât de nefericiţi sunt copiii, se gândi să-i ofere moşului puterile ei magice. Gândindu-se mai bine, foca îi oferi darul său de a dansa step, iar pinguinul, darul său de a cânta ca Andrea Bocelli. Chiar dacă erau în competiţie, niciunul nu putea să suporte copiii plângând.

Impresionat de gestul celor doi, Moş Nicolae se simţi ruşinat, îşi ceru scuze şi-l eliberă pe Moş Crăciun, iar Crăciunul a fost salvat!

- Doar nu era să fiu eu mai puţin generos decît o focă şi un pinguin! mărturisi Moş Nicolae. Ce părere ar fi avut atunci copiii despre mine!

    Dar cei trei călători ai noştri? Au rămas fără puteri? O... nu! Moş Nicolae nu a mai avut nevoie de ele, iar ei au învăţat o lecţie importantă: Crăciunul înseamnă să te gândeşti şi la alţii, nu doar la tine!

   În orice caz, Regina Zânelor i-a răsplătit  cum se cuvine, dăruindu-le şi alte talente speciale!

  Sper că şi voi aţi învăţat ceva important din povestea asta! Iar de acum încolo, Moş Nicolae şi Moş  Crăciun au făcut echipă bună, dar noi ştim că fără cei trei eroi,  nu am mai fi avut Crăciun!