Noul an 2014

A venit cu repeziciune si noul an si am ajuns in 2014 asa repede. Vreau sa  va urez noroc, fericire, sanatate, petrecere frumoasa si clipe de neuitat alaturi de cei dragi. La multi ani, mai ales Romaniei si romanilor de peste tot!

Copy cats!

Hmmm, un subiect ce poate starni controverse! Azi, vom vorbi despre asa- zisii "copy cats". Stiti voi, acei oameni care profita de pe urma ta si vor sa copieze de la teste dupa voi. Ei se bazeaza pe faptul ca tu esti bun la scoala si ca ai note bune.
Cine sunt acesti oameni?
Marea majoritate sunt prieteni apropiati care stiu ce poti face si de ce esti in stare. Bineinteles ca ei vad ca o dovada de prietenie acest ajutor. In cazul in care tu refuzi, pot spune ca nu esti un prieten bun sau ca esti rautacios.
 Ce poti face ca sa rezisti acestor "copy cats"?
Stiu ca poate deveni enervant cand cineva vrea sa te plagieze, mai ales cand e unul dintre prietenii tai. Daca prietenii tai chiar au probleme cu scoala, le poti oferi ajtorul tau, pentru a-i face sa inteleaga mai bine respectiva materie sau ii poti invita sa studieze cu tine.

Sa ne facem intelesi:  nu tu vei munci si vei face temele pentru ei si, daca prietenii tai cred ca prin batjocura rezolva ceva, se insala! Daca  vor copia in continuare dupa tine, tot timpul, se vor rani pe durata "cursei"examenelor. Deci, spune-le ca tu depui trup si suflet si efort in munca ta si ca  nu crezi ca-i corect ca ei se profite si sa beneficieze de munca ta. Daca insista, spune-le ca  fac abuz de prietenia si de bunatatea ta. Poti vorbi despre aceasta problema cu unul dintre profesori, profesorul dirginte ori cu un parinte sau bunic. Vei vedea ca nu ai fost singurul care a trecut prin asa ceva, iar adultii pot sa-ti dea sfaturi mai bune decat pot eu. Deci, sa recapitulam ce pasi trebuie sa urmezi ca sa-i pui la punct pe "copy cats":
 

1. Ofera-le ajutorul tau pentru a invata impreuna sau pentru a-i ajuta sa inteleaga o materie la care nu stralucesc.
2. In timpul unei lucrari, incearca sa fii cat mai indiferent si sa nu-ti pese de cei din fata, stanga, dreapta sau spate.
3. Spune-le ca fac abuz de prietenie.
4. Fii indraznet si de neintors.
5. Spune-le ca batjocura si manipularea nu sunt o solutie. 
6. Lupta pentru drepturile tale, deoarece in viata, cand vei fi adult, nimeni nu va lupta pentru ele. 

Eu una sper ca am fost de ajutor in acest caz! Mult noroc!
  Creatoarea acestor poze se numeste ChiNoMiko . Fotografiile apratin trupei Bemoov si  jocului My Candy Love. Acestea nu-mi apartin.

Idei pentru masa de pranz

Pranzul este una dintre cele mai importante mese ale zilei. Cateodata datorita programului nostru incarcat de zi cu zi uitam sa mai si mancam. Ca sa  mananci ceva care sa fie gustos si in aceelasi timp si usor si repede de facut, va sar in ajutor. Va asigur ca toti prietenii vor ramne surprinsi.  Incearca diferite combinatii de ingrediente, ca sa fie propria creatie.

Mini rulada de fructe

 Te duci la cel mai apropiat magazin si cumperi crêpe gata preparate. Imprastie pe o parte a crêpeului unt de arahide sau orice altceva doresti tu. Adauga fructele tale preferate pe marginea crêpeului si ruleaza-l. Dupa ce l-ai rulat, tai in bucati crêpe si ,voila! Ne-a iesit Mini rulada de fructe! Inmoaie-l in orice tip de sos dulce vrei.




Sendvisuri creative

Una dintre cele mai usoare  retete care se pot face vreodata! Fa sendvisuri normale, apoi foloseste una dintre formele de fursecuri mai vechi si taie-le in orice forma vrei. Poti adauga si alte ingrediente ca sa faci chiar si mai speciale sendisurile! Ca sa devina si mai extravagant, poti incerca sa faci forme din legume si fructe ca sa mearga cu sendivsul.




Fii deschis la noi incercari culinare! Bon appétit !

Ciocolata si efectele ei asupra corpului

Cine nu poate rezista unei tentaţii? Mai ales cînd vine vorba de dulce.... Cand vezi o ciocolată nu-i asa ca nu te poţi abţine sa nu mănînci puţin sau sa guşti acolo puţin? Ei bine ciocolata are un efect rău asupra tenului. Cand am mers la farmacie si am intrebat-o pe farmacista ce as putea sa fac ca sa scap de cosuri, ea mi-a zis sa nu mănînc ciocolata pe parcursul tratamentului naturist. Ciudat nu? Ciocolata da un impuls hormonilor care provoacă cosurile. Nu spun sa nu mîncaţi ciocolata, dar maxim un cub pe zi este bine. Dar ciocolata are si un efect pozitiv asupra tenului accneic. O masca cu ciocolata amaruie te va ajuta sa scapi în timp de micile impurităţi. Ciocolata amaruie fiind bogată în foarte mult cacao este benefică pentru ten. . De asemenea, la magazinul DM se găseşte un balsam de buze pe baza de ciocolata care te ajuta sa scapi de buzele uscate si crăpate. Si poate fi si un balsam excelent de corp. Îţi lasă pielea catifelată si emana si un miros plăcut.Chiar eu folosesc aceste remedii naturiste si chiar fac minuni cu puţină răbdare.

Un cantec minunat

Azi pe YouTube am descoperit un solo de pian cîntat de un pianist celebru numit Yiruma. Un cîntec atît de romantic si minunat, poate puţin melancolic, dar superb. Nu ma pot opri din ascultat. Se numeşte "River Flows In You" si spre sa va placă! Videoclipul nu-mi aparţine.

Aventuri

Dragii mei,  ştiu ca a trecut mult timp de cînd a fost săptămîna altfel, dar eu nu am mai avut timp cînd sa postez minunatele aventuri petrecute în acea săptămîna. Pai o sa încep sa va spun despre aceste evenimente. În România se desfăşoară o săptămîna în care elevii vor face altceva decît sa înveţe. Fiecare judeţ, şcoală sau chiar si clasa are un program diferit. La noi la şcoală s-a decis sa se desfăşoare zilele Şcolii "Grigore Moisil". Pe data de 29.03.2013. s-au deschis aceste zile, adică a avut loc desfăşurarea deschiderii. În următoarele doua zile din aceeaşi luna ca mai sus s-a desfăşurat concursul de matematica "Grigore Moisil."
Acum intrăm în pîine, sa începem cu prima zi:
01.04.2013 (Luni)
Prima zi din săptămîna altfel a fost dedicată zilei de "Profesor pentru o zi", unde fiecare a avut şansa sa fie profesor. Eu si colegii mei de clasa am predat si i-am evaluat pe doi dintre prfoesorii noştri de la clasa. Eu am predat lb. româna, partea de literatura unde am primit aplauze si urale. De asemenea prietenele mele cel mai bune au avut si ele ocazia de a preda. Fizica, astrologie si multe alte materii. La final elevii care isi aşteptau rîndul si se uitau cum încheie colegii lor au primit si un test ca sa vadă ce au înţeles din lecţia lor. După eu si Luminita, Bianca si Maria  (prietenele mele cele mai bune) am mers la mine acasă si ne-am filmat, fotografiat, amuzat si am mîncat popcorn ars. În concluzie prima zi a fost una amuzantă si plină de surprize!
02.04.2013 (Marţi)
A doua zi, m-am trezit cu noaptea-în cap ca sa ajung la timp la şcoală unde eu si cativa colegi urma sa mergem la inspectorat sa susţinem "Ziua Teatrului". Acea zi a fost dedicată pieselor de teatru. Aproape fiecare clasa din scoală a avut reprezentanţi la inspectorat. Am luat tramvaiul pana la inspectorat, iar acolo ne-am aşezat, am privit cum soseau invitaţii, cum se făceau pregătirile si cum repetau colegii.Spectacolul a început cu o prezentare scrisă de mama, iar după au venit actorii. Actul meu a fost al patrulea. Am jucat poezia "Duelul"de George Toparceanu. Eu am fost povestitorul.Am jucat în piesa împreuna cu Octavian, Roro, Cosmin, Tibi si Gherhard ( colegii mei de clasa). După, în pauza, mi-am schimbat de hainele de la Duelul, si m-am schimbat în hainele pentru următoarea noastră interpretare. Trebuia sa facem o întreaga piesa de teatru, dar doamna noastră dirigintă a spus ca suntem dezorganizati. Am văzut alte piese si apoi eu si Ştefania, Diana Oprea, Tibi, Vlad si Roro an jucat intr-o piesa cu nişte ouă de paste. Am avut o coajă de ou făcută din hîrtie pe cap. A fost totuşi o zi foarte artistică.

03.04.2013 (Miercuri)

A treia zi, a fost dedicată sportului. Tot în acea zi  profesorii de la noi la scoală au jucat bascket împotriva elevilor de la noi din şcoală. Mama nu a vrut sa joace si o înţeleg. Cum am ajuns la şcoală am privit ceremonia de inmanare a premiilor pentru basket si apoi am urcat în clasa si am făcut exerciţii cardio. Apoi am trecut în sală unde eu si alte fete am fost scutite de jucat bascket si footbal, pentru a juca badminton. Eu, Cosmin si Andreea am jucat cel mai bine din clasa. După aceea m-am fotografiat cu colegele si am plecat acasă în aşteptarea următoarei zile care ştiam ca va fi extraordinară, deşi ziua de 03.04.2013 fusese puţin mai obositoare.

04.04.2013 (Joi) 

M-am trezit cu prima raza a soarelui. Ştiam ce zi special este azi. Mama m-a luat împreuna cu cativa colegi de-ai mei, adică Vlad, Luminita si Bianca, la excursia cu clasa ei. Din păcate Bianca, a întîrziat si nu a ajuns la timp. Vremea nu prea a ţinut cu noi. A plouat si a fost mohorît toata ziua. Am petrecut un super timp cu clasa mamei, chiar si în autocar. După ce am ieşit din autocar am vizitat Muzeul Satului, Trenul Regal si Muzeul Naţional de Arta din România. După ce am ieşit de la Muzeul Satului am stat sa alergăm după autocar care îşi tot schimba poziţia. La ieşire din Gara unde acostase trenul am văzut cum unui batranel i se face rău si e luat de urgenţă cu ambulanţa. La Muzeul Naţional de Arta nu s-a întîmplat mai nimic special. Si cum puteam sa trecem prin Bucuresti sa sa nu mergem la mall? Acolo am mîncat si am vizitat multe magazine unde eu si Iulia, o fata de la a VII-a, cînd treceam printr-un Parfume Shop ne dădeam cu mostrele gratuite fără sa stim dacă miros bine sau nu. Din nou în autocar, am făcut o droaie de poze si m-am distarat cu prietenii mei de la a VII-a. Cand am ajuns acasă mai aveam energie si am vorbit pe Messenger cu Bianca si cu restul colegilor si le-am povestit totul cu lux de amanunte. 

05.04.2013 (Vineri)

Iarăşi aveam o mica excursie cu clasa mamei spre bucuria fetelor. Cum joi nu am fost la "Ziua Traditiilor" colegii mi-au povestit ce s-a întîmplat si cum s-au batut cu frisca la ziua lui Andrei Tudorache. Mi-am cerut scuze de la Tudo ca nu am putut ajunge la ziua sa de nastere. In timp ce ma plictiseam în curtea scolii vorbind cu cativa colegi si dandu-ne cu presupusul la ce se intampla la  Carnaval. Fiind ultima zi, scoală a organizat un carnaval. Asa sa revenim am văzut pe cineva de la mama din clasa care nu prea vine în excursii si m-am intrebat ce face aici. Isi face si Maria apariţia si ne urcam în microbuz. Cei de la mama au plecat cu autocarul ca niste vedete ce sunt. Noi am mers vineri la filarmonică

  

Un eveniment ce s-a intins pe doua luni

Un eveniment ce s-a întins de la sfarsitul lui ianuarie pana la jumătatea lui februarie. Si probabil cel mai frumos dintre toate a fost cel cu feline. Luna felinelor a adus cu ea nişte super costume pe care eu le am în Woozworld. Asa-i tot despre Woozworld vorbim. După ziua de naştere a fashionistei Mya, au apărut aceste costume cu tematica pisiceasca. "Star of the Week" a fost întîmpinat bine, iar Myawooz si-a găsit un fel de gemene:

Tema de feline îmi place!Se ştie doar ca eu iubesc pisicile. În spatele celor trei fete se poate observa o pisica adevărată. La stînga eu un pinguin care are nevoie de o baie! Fiecare animator si-a evidentiat felina din el. Sa va spun:
Mya- Tigru, deoarece e curajoasă, de neimblanzit si nebunatic
Jenny- Pisica, fiindcă e inocenta, jucăuşă, independentă si graţioasă
Jay- Leul, deoarece e puternic, neinfricat si cu un spirit de echipa de remarcat
Max- Lupul, deoarece e nebunatic si agil, dar si impulsiv
Felina, care mă defineste este pisica, care este si animalul meu preferat si animalul meu favorit dintre toate felinele. Haideţi sa mergem în lumea lor (a pisicilor) si sa vedem următorul outfit:

O doamne! Ce as vrea si eu un outfit din acesta în realitate. E asa dulcic! Bine măcar ca în Woozworld îl am!  Ce urmează? Vom vedea trei Woozeni cu aceste stiluri, iar eu decid cine e cel mai draguţ si bine îmbrăcat. Sa începem de aceasta data cu un băiat:

CosmicThunder ne-a arătat cum arată o felina în albastru. Si-a arătat foarte bine felina din el! Îmi place cum a asortat nuanţa de alb cu albastru deschis si mov + negru. Arată super cool! Următoarea concurentă  ne arată ca un tigru poate avea si trăsături de leopard:

Îmi place! Eu un look care spune :" Nu te pune cu mine ca-s gata sa mă distrez!" Îmi place cum a dat stilului asta o originalitate frumos gîndită! Cine ar fii combinat un tigru cu un leopard? Nimeni! Ciara455 a folosit în afara de alte imprimeuri tipatoare si diferite culori cum ar fii: mov, roz pal, indigo si lila. Foarte unic. Acum ultima concurentă ne arată ca negrul, desi e o culoare sobră poate fii folosită la un outfit sic:

Fumos. Nu-i asa? Mie una îmi place ca a folosit negr împreuna cu mov. Si chiar îi sta foare bine în acest costum.  Tobanj ne-a arătat expresivitatea si frumuseţea unui stil ce se poate purta cu uşurinţa si seara. E timpul sa anunţăm castigatorul: Tobanj. Felicitări Tobanj! Mi-a plăcut mult ce ai reuşit sa faci cu acest stil!
Lumea felinelor este minunată. Nu uitati s-o vizitati! Pozele nu sunt sub posesia mea.

Papa's Taco Mia

V-aţi dorit un joc de Time Management cu un restaurant? Ei bine, seria cu Papa este o serie ce le încadrează pe toate. Un joc atractiv plin cu surprize .Eu una l-am jucat acum cativa ani pe Girlsgogames si atunci am văzut firma producătoare a jocurilor cu Papa. Fliplie Studios si Papa Louie Arcade. În joc îi intalnesti pe:  Mitch si Maggie ( tu îţi alegi cu care din ei vrei sa joci) care ajung la un concurs de mîncat taco, iar avatarul selectat de tine cîştiga concursul si Papa care trebuia sa plece în vacanţa îi oferă serviciul ca un premiu. De acolo vei învaţă tot ce trebuie sa şti despre taco, intalnesti clienţii si restaurantul devine celebru.  Eşti gata de aventura?

Papa's Wingeria

Un alt joc reuşit din seria Papa. De acesta data îi întîlnim pe Chuck si Mandi, ori pentru prima data la serile cu Papa: poţi sa-ti faci propriul tău avatar.  După ajungi sa-ti vezi avatarul stand la televizor si auzind un ciocnit în usa, o deschide si vede ca a cîştigat o excursie către un oraş asemanator cu Las Vegas oferit de Papa. Ajuns acolo avatarul observa un joc de noroc si se intampla sa-l castige. Papa fiind prin preajma ii ofera ca un premiu sa lucreze la restaurantul sau cu pui ( ca de obicei Papa, iar pleaca in vacanta). De acolo primesti uniforma si cheile si ajungi la tutorial si apoi il faci un restaurant celebru. Mie una toate jocurile din seria Papa sunt reusite! Bravo Flipline Studios.

Un nou joc dupa un film celebru....

Dragii mei, am o veste buna pentru iubitorii seriei de cărţi celebre scrisă de Cressida Cowell: "How To Train Your Dragon" si  pentru cei care nu au citit cartea, dar au văzut filmul de la Dremworks pe acesta tema: producătorii filmului au decis în colaborare cu JumpStart, celebra lume pentru copii sa creeze un joc numit
" School of Dragons".

Nu ştiu exact dacă Cressida Cowell a fost infirmată de acest lucru, totuşi ei îi revin drepturile toatale, deoarece ea a creat celebrele serii, care s-au bucurat de un succes imens si doua ecranizarii. Eu abia ieri am aflat de acest lucru minunat.  Dacă aveţi întrebări de pus echipei îi puteti contacta pe diferitele reţele de socializare. Ce ziceţi incatati? Multumita echipei JumpStart am aflat si eu. În JumpStart îl putei întîlni pe Sughit (Hiccup) si pe dragonul sau Stirbul (Toothless) care va spun mai multe despre acesta lume minunată. Acolo ai parte de cîteva joculete unul pentru toţi si altul pentru membrii de elita ai jocului.

Odată ajunşi pe Isle of Berk îţi poţi alege propriul dragon pe care-l poţi dresa, cum arată Vikingul tău si multe altele. Sunteţi gata mici mei iubitori de dragoni de o mica distracţie pe insula supranumită " Isle of Dragons"? .
 Era sa uit ca sa vedeţi si voi cum arată minunata lume va dau un trailer oficial:

Distracţie plăcută! Pozele si videoclipul nu-mi aparţin....

Woozcarz 2013

A venit timpul sa trecem si in tecut si sa vedem ce evenimente importante s-au intamplat in Woozworld,acum 2 luni. Dupa cum bine stiti si in lumea reala s-au decernat premiile Oscar. Ca sa faca mai interesanta lumea viruala echipa Woozworld a decis sa faca propriile premii Oscar, numite Woozcarz .

Si anul trecut a avut loc o astfel de decernare a premiilor. La Woozcarz, Woozenii simpli au sansa de a fii premiati pe baza calitatilor sale. Ca si adevaratele premii Oscar trebuia sa fie si un concurs de filme. Astfel s-au ales si genurile care se vor practica: romanta, mister, scince fiction si aventura. De asemenea s-au ales si animatorii cre vor reprezenta cele patru genuri de filme:

Mya- Mister

Jenny- Romanta

Max- Aventura

Jay- Scince Fiction

Astfel fiecare Woozen are dreptul de a intra in competie. Si, Mya trebuia sa creeze niste super noi colectii de moda ce au atras atentia tuturor. Sa tragem cu ochiul la fostele outfituri sich:

Dragute, nu-i asa? Lui Mya ii sta bine in outfitul ei misterios, arata ca o diva, Jenny arata incantator. Chiar zici ca-i idragostita si culoarea roz se potriveste cu tema. Jay arata asa futureistic, ce modernism si ce grafica spatiala! Chiar intergalactica! Max arata ca un sef cu aceasta culoare de galben-auriu, dar si ca un explorator ce urmeaza sa se duca pe un munte. Chiar si azi aceste stiluri ma fac sa vreau sa le am!

Nu-mi apartin aceste poze!

O recenzie despre cartea in care am fost publicata

Astazi, am aflat de la tatal meu, care s-a uitat pe un blog de recenzii  de carte, ca am primit, impreuna cu colegii mei de tabara, pentru povestirile scrie in antologia "Ce poti face cu doua cuvinte?- Jr. ", o recenzie pozitiva. Inainte de a va arata recenzia, as vrea sa-i multumesc lui Ovidiu Leonte ca mi-a facut ziua frumoasa comentand atat de placut pe baza textului meu si oferindu-i cartii un rating de 5 stele. In al doilea rand, as vrea sa multumesc si celor de la bookblog.ro, pentru ca au acceptat recenzia.
Sper sa va conving astfel sa cititi si voi cartea noastra, nu pentru ca sunt eu unul dintre autori, ci pentru ca toti copiii publicati sunt cu adevarat talentati si ofera o perspectiva noua asupra lecturii.
Cine stie? Poate, in urma lecturii, veti deveni si voi scriitori.
Acum, citez un fragment din recenzia amintita:
"În alte situații (spre exemplu la Ana Octavia Georoceanu) se observă influența actualelor probleme de mediu, cum ar fi cea a deșeurilor. Dulapul magic este o povestire în care un dragon mâncător de deșeuri regurgitează peste orașul numit Cetatea Poveștilor tot felul de ambalaje nereciclabile. În lupta pentru salvarea orașului apar unele elemente clasice de poveste, cum ar fi eroul curajos și dezinteresat sau călătoria inițiatică, dar și unele elemente relativ noi. Este vorba în special de personajul (aparent) negativ, care este de fapt un personaj ca oricare altul, doar că are o problemă care îl face să reacționeze negativ fără voia lui."
Puteti citi intreaga recenzie pe: http://www.bookblog.ro/recenzie/talentele-juniorilor/

Tot in luna februarie am ramas

Tot in luna trecuta am ramas! Se stie ca pe data de 14.02.2013, a fost ziua indragostitiilor. La romani se presupune ca era pe 24.02.2013, la zece zile dupa faimosul "Valentine's Day!" Si in Woozworld s-a sarbatorit aceasta zi printr-un festival al iubirii. Tot atunci a avut loc si un concurs. Iata afisul sau:

Ce frumos! In conurs era vorba de colectarea cat mai multor Sparkzuri in forma de inima, cu ajutorul outfitului de ingerasi si a animalutelor Cupidon. Cu cat colectionai mai multe inimi, avansai in Leaderboard si aveai sansa de a-ti face propriul eveniment romantic. Trebuia sa castige un cuplu, format dintr-un baiat si o fata care nu se cunosteau. Ei puteau intalni intrega echipa Woozworld ,care urma sa-i ajute in evenimentul romantic. Tot atunci animatorii au initiat tot felul de activitai distractive pe baza " Valentine's Day". "Star of the Week " a avut ca tema noul outfit de la Sparkz of love. Intalnirea lui Jenny de joi tot aceasta tema a avut. Si in general toate actvitatiile din aceea saptamana asta au avut la baza. Ca tot v-am vorbit de outfiturile de atunci, probabil v-am facut curiosi. Hai sa intram in lumea iubirii si sa vedem noile outfituri:

Acolo vedeti castigatoarea concursului " Star of te Week" Si acolo puteti vedea Woozpetul Cupidon! E totusi o poza amuzanta ca ingerasul animalut i-a acoperit fata ingerasului baiat in devenire, lasandu-i la vedere doar corpul si picioarele. Acolo in fundal puteti vedea mai multi Woozeni, una vazandu-se complet, iar celalalte doar corpul si picioarele. De asemenea puteti vedea si picioarele si scutecul unui alt Cupidon (in fundal). Si decorul se poate observa. Scaunul si scena acoperita cu covorul rosu si chestia aia rosie de la panglica de nu puteti intra. "Ty!!!!" inseamna " Thank you!", tradus in romana (pentru orice eventualitate): "Multumesc!" Sa vedem totusi detaliile mai bine:

 Woozenul acesta se numeste LittleRia si a facut un fel de steag al Romaniei mixt. Mie imi place cum a asortat culorile. Urmatoarea are stilul neschimbat si va infatiseaza cum ar arata fara nicio modificare de culoare:

Lili237n ne-a aratat cat de bine arata stilul natural! Mie imi place cum a reusit sa pastreze frumusetea originalului. Am vorbit prea mult de fete. Ce-ar fi sa trecem si la outfitul pentru baieti?

-Alec-Star ne-a dovedit ca nu numai fetele stiu sa asorteze ci si ca baietii pot purta haine spre roz. Fara nicio jena! Imi place cum a reusit sa imbine dragostea cu inocenta. Totusi a venit timpul sa va spun care dintre cele trei stiluri mi-a placut cel mai mult. Mie imi place stilul lui LittleRia. Felicitarile mele, Ria! Ca tot am vorbit de animalutul si outfitul care pot colectiona inimioarele, sa vedem cum arata aceste Colectibillz:

Ce poate fi mai frumos dect iubirea? Aceasta inima inconjurata din aur si aure mistice te face sa te gandesti la prima ta iubire.... Sa revenim si sa va aratam si ultimul detaliu " The Leaderboard" :

Dragut, nu? Tot asa, de " Valentine's Day" a mai aparut si colectia " Wedding". O colectie ce a uimit prin originalitatea si frumusetea desavarsita. Mie una mi-a placut aceasta colectie si este un motiv de mandrie pentru toti Woozenii. Cea  numita " Princess" a fost cu adevarat splendida. Sa vedem cum arata:

Cine nu si-ar dori o rochie ca asta? Eu sigur da. Puteti observa frumusetea detaliilor si a rochiei in sine. Aceste imagini nu sunt in posesia mea. Sa lasam "Valentine's Day" in urma si sa ne continuam drumul.

Istoria blogului

Toate blogurile au o istorie! Sa v-o spun pe a mea!
Intotdeauna mi-am dorit sa-mi fac un blog! Eu una incercam mereu sa imi fac. L-am si intrebat pe tata cum sa-mi fac, dar el nu a stiut ce sa-mi spuna. Totul a inceput cand, din dorinta de a afla cum se face un blog, am dat search pe Google " Cum sa-ti faci un blog?", iar acolo am vazut multe rezultate, printre care era si un video de pe Youtube. Am dat pe el, l-am urmarit si asa am aflat de acest site. Imediat mi-am facut cont si asa a devenit ceea ce vedeti acum!

Woozoworld si tricourile pe care le poti purta in realitate

Woozoworld a lansat noile tricouri pe care le poti purta si in realitate.Daca vrei sa cumperi aceste tricouri ar fi bine sa te grabesti, ca este oferta limitata. Odata cumparate,  primesti si  in Woozworld un astfel de tricou +  250 de wooz. Sunt de diferite culori si pentru fete si pentru baieti. Cam asa arata in realitate:

Dragut nu? Am uitat sa mentionez ca e pret in dolari, acum depinde daca vreti sa cumparati. Eu una as vrea. In  Woozoworld poti atrage privirea tuturor purtand aceste tricouri:

Primul e  alb. Arata ca vrei sa te distrezi si ca din toti animatorii o placi pe  Mya. Poti purta tricoul exact asa cum il poarta si Mya. Al doilea arata cam asa:

Mie una imi place cel  alb. La baieti  nu am mai luat poza. Sunt fix ca cele de sus. Ca personaj il au pe Jay . Eu nu detin aceste fotografii, sunt ale echipei Woozoworld. Sper sa va placa! 

O zi importanta pentru Romania

Astazi este o zi importanta pentru Romania. Este prima data cand tara noastra gazduieste Olimpiada Tineretului. Incepand de azi, 17 pana pe 22 feb. vom putea vedea 8 sporturi de iarna cum ar fi sarituri cu schiurile, patinaj artistic, sanie si multe alte sporturi ce merita vazute. Flacara olimpica a ajuns in Romania, deci ar trebui sa fim onorati ca Romania are o astfel de oportunitate. Avem si noi sportivi care participa, reprezentandu-ne. Dupa noi, am lua medalii la: sarituri cu schiurile, bialtlon si patinaj artistic. Tot azi au venit si suporterii juniorilor. Daca vreti sa mergeti la Olimpiada sau pe scurt FOTE, grabiti-va. Hotelurile din Brasov au fost pline pana la refuz!Am uitat sa mentionez ca Olimpiada se tine la Brasov. Azi a fost deschidrea Olimipadei. Sariturile cu schiurile se vor tine la Rasnov. Daca ati mers la FOTE, va rog sa-mi trimiteti si mie niste poze! Am niste intrebari, asa de final, la care puteti raspunde la sectiunea de comentarii de mai jos: 1. Credeti ca Romania va mai avea sansa sa gazduiasca un astfel de eveniment? 2. Ce sporturi ati vrea sa vedeti le FOTE? 3. Cu care echipa tineti? Ceremonia de deschidere incepe la ora 19:30 si va fi transmisa in direct de TVR. Si tot azi, pentru fanii sariturilor cu schiurile: pe Eurosport puteti vedea la ora 18:45 proba pe echipe masculina. O seara placuta va doresc, numai bine!

Despre poluare

Poluarea apelor si efectele poluarii apelor

 In aroganta lor, oamenii s-au crezut din totdeauna stapanii naturii. Apa, prin imensitatea volumului ei, credeau ca“digera” tot ce se aruca in ea ; cu alte cuvinte, intinderile de apa ar fi o imensa lada de gunoi purificatoare. Au fost necesari 50 de ani – in cursul carora s-au aruncat in mare mai multe deseuri de toate felurile decat in cursul celor 20 de secole precedente – pentru ca aceasta iluzie sa se spulbere. Poluarea se produce atunci cand, in urma introducerii unor substante determinate – solide, lichide, gazoase, radioactive – apele sufera modificari fizice, chimice sau biologice, susceptibile de a le face improprii sau periculoase pentru sanatatea publica, pentru viata acvatica, pentru pescuitul industrial, pentru industrie si turism. Poluarea apei datorita agentilor biologici (microorganisme si materii organice fermentescibile) duce la o contaminare puternica, bacteriologica a apei, care are drept urmare raspandirea unor afectiuni cum sunt colibacilozele sau hepatitele vitale, febra tifoida. La aceasta categorie de poluare, pe langa apele uzate urbane pot participa in mare masura industriile alimentare, industria hartiei. Se considera, de exemplu, ca o fabrica de hartie de dimensiuni mijlocii echivaleaza, in ceea ce priveste poluarea, cu un oras de 500.000 de locuitori. Nu mai putin periculoase, sunt apele uzate provenite de la cresterea animalelor in marile complexe agroindustriale, caracterizate de o foarte mare concentrare a animalelor pe spatii inchise, foarte restranse. Poluarea chimica rezulta din deversarea in ape a diversilor compusi ca : nitrati, fosfati si alte substante folosite in agricultura, a unor reziduuri si deseuri provenite din industrie sau din activitati care contin plumb, cupru, zinc, crom, nichel, mercur sau cadmiu. Dealtfel, poluarea apelor cu nitrati si fosfati a devenit tot mai ingrijoratoare in ultimul timp, mai ales in tarile cu agricultura dezvoltata si industrializate. Excesul de ingrasaminte cu azot in sol sau din alte surse poate face ca o parte din nitrati si nitriti sa treaca in apa freatica in cantitati mari. Poluarea apei cu substante organice de sinteza este datorata in principal, detergentilor si pesticidelor. In S.U.A., de exemplu, s-a evaluat la 13,1 % proportia de dermatoze (afectiuni ale pielii) provocate de detergenti. La fel de mare este si gradul de poluare a apelor cu PCB (policlorobifenili), care se utilizeaza foarte mult in industria materialelor plastice sau care apar datorita intrebuintarii in orezarii a octoclordifenilului. Pe langa aceste substante, mai participa nenumarate alte substante organice de sinteza, cum sunt fenolii in apele continentale. Poluarea apei datorita agentilor fizici apare ca urmare a evacuarii in apa a materialelor solide, minerale, insolubile, cum este de pilda deversarea in cursurile de apa a reziduurilor de la exploatarea carierelor sau minelor. In aceasta categorie intra si poluarea termica a apei. Poluarea termica este cauzata de deversarile apelor de racire care provin din industrie si de la unele centrale termice si nucleare . O problema speciala o reprezinta poluarea radioactiva a apelor care poate sa apara in urma unor caderi de materiale radioactive din atmosfera sau, mai ales, ca urmare a incorectei degajari a reziduurilor radioactive lichide sau solide de la industriile care folosesc energie atomica sau de la cercetarile nucleare. Efectele poluarii apelor Un efect al poluarii apelor, deosebit de grav, este eutrofizarea lacurilor, numita si 'moartea lacurilor', ca urmare a cresterii fertilitatii acestora prin aport de elemente nutritive, mai ales fosfati si nitrati, care favorizeaza proliferarea fitiplanctonului si a plantelor acvatice. Putin cate putin, lacul se colmateaza, se ingusteaza si dispare. Poluarea chimica a apelor afecteaza fitoplanctonul si macrofitele in mod diiferit, dupa natura agentului contaminat. Astfel, sarurile de cupru si cromatii sunt toxice pentru alge. Fitoplanctonul este puternic afectat de numeroase pesticide, mai ales erbicide, pe de alta parte, sunt foarte toxici pentru flora microbiana a apelor. Pestii pot muri din cauza tuturor tipurilor de poluare, dar majoritatea cazurilor mortale sunt provocate de lipsa oxigenului dizolvat in apa si datorita pesticidelor si a reziduurilor toxice.Probleme grave ridica, de asemenea, poluarea apelor cu metale grele, mai ales cu mercur, care atinge o mare acumulare pe lantul trofic. Ansamblul consecintelor ecologice ce rezulta din poluarea biosferei cu mercur constituie un semnal de alarma pentru a se pune capat comportamentului iresponsabil al civilizatiei industriale cu privire la calitatea apei.Acolo unde poluarea atinge un anumit grad, de exemplu in porturi,se constata o saracire generala a florei, care in anumite cazuri poate merge pana la disparitia oricarei forme de viata vegetala. Flora marina este amenintata deoarece pelicula uleioasa formeaza un ecran si impiedica oxidarea apei. Se intelege de la sine ca flora din zona de coasta este cea dintai atinsa, dar aceasta nu inseamna ca flora de pe fundul marii este in afara pericolului, deoarece uleiurile, rascolite si iar rascolite de mare, se aglomereaza impreuna cu microorganismele si formeaza sedimente care inabusa fundul marii.Poluarea perturba, totodata, activitatile economice din zonele litorale. Se intelege de la sine ca petrolul este dusmanul crescatorilor de stridii si al pescarilor, deoarece el poate face ca pestii si testaceele sa devina necomestibile. Aceste maree negre aduc, fireste, un prejudiciu considerabil si activitatilor turistice. In toate cazurile curatarea tarmurilor este foarte costisitoare. De aceea, trebuie sa ne convingem ca o lupta impotriva poluarii nu poate fi opera unei tari sau a unei generatii, ci totul trebuie gandit la nivel universal.
 Ana Octavia Georoceanu
 Clasa a V-a A

Povestirea cu care am fost publicata in volumul "Ce poti face cu doua cuvinte?-Juniorii

Dulapul magic de Ana Octavia Georoceanu
 clasa a V- a A
Școala cu clasele I-VIII “Grigore Moisil”, Ploiești, jud. Prahova

A fost odată ca niciodată, că de s-ar întâmpla în prezent, nimeni n-ar mai fi atent, într-un tărâm departe, departe de al nostru (dar care seamană mult cu cel al oamenilor, în anumite privințe) , un oraș numit Cetatea Poveștilor. Orașul era locuit de zâne, elfi, unicorni și alte creaturi magice. Printre ele se număra o zână mititcă, cu nasul cârn, păr buclat și mulți pistrui jucăuși (să știți ca seamănă cu mine!), pe care o chema Lilica Mititica. Zâna era însă foarte supărată, pentru că, dintre toate zânele, era singura care nu avea aripi. Nu că și le pierduse pe undeva, ci , pur și simplu, așa se născuse. Nu vă spun cum râdeau de ea celelalte zâne, cum o ironizau mereu și cat de tristă era Lilica tot timpul. Într-o zi, pe când zânele se relaxau jucând Imagine Town sau conversând pe Facebook (să știți că și pe tărâmul magic pătrunsese un pic de tehnologie), un unicorn violet a venit în goană strigând panicat: - Se apropie de cetate un dragon uriaș, care scuipă tot felul de resturi și ambalaje nereciclabile! Fugiți și adăpostiți-vă, până nu vă îngroapă în gunoi!!! Aproape tot tărâmul magic a dispărut sub un munte de ambalaje și de resturi de mâncare, din cauza acestei înspăimântătoare creaturi malefice! Fugiți!!! Toți locuitorii orașului au început să fugă care încotro, răsturnând tarabele din piață sau platourile cu prăjituri de la cofetăriile din centru. Un zmeu cu treisprezece capete, a lovit-o în fuga lui pe Lilica, iar ea se rostogoli ca o minge de fotbal până în mijlocul pieței rămase pustii. Zâna se simtea amețită și i se părea că vibrează tot pământul cu ea. De fapt, pământul chiar vibra, pentru că intrase în oraș maleficul dragon, însă zâna era prea zăpăcită ca să-și dea seama, mai ales că peste tot plutea un praf gros de două degete. Când ridică în sfârșit privirea, așteptând ca lumina zilei să limpezească locul în care se afla, observă că se afla chiar lângă laba uriașă a dragonului. I se făcu frică și crezu că-si va găsi sfârșitul în meniul acestuia, digerată printre atâtea resturi dezgustătoare. Dragonul însă părea că avea alte treburi, căci se asezase pe un scaun de plastic de la ceainăria din fața Teatrului de păpuși, scaun pe care oricum îl făcuse praf sub greutatea lui și se scobea între măsele cu piciorul metalic al unei mese de biliard de la Clubul unicornilor sportivi. Zânei nu i se păru prea înfricoșător, cum stătea așa, ci mai degrabă, părea trist și frământat de durere, căci scâncea încetișor (ca un bubuit de tobe, de fapt, însă vorbim de un dragon uriaș) și o lacrimă imensă i se scurgea pe obrazul prăfuit. Lilica vru să se retragă discret, dar se împiedică de un pahar de plastic de la McDonalds, scuipat acum câteva clipe de dragon și căzu peste o farfurie de porțelan din seria revistei Să gătim cu Tom si Jerry (din cele pe care le avea și ea în dulapul din bucătărie). Farfuria se sparse, iar dragonul se întoarse spre ea, își puse pe nas niște ochelari cu rama roșie și, trăgându-și nasul, (Lilica găsi gestul dezgustător și total nepoliticos) întrebă: - Cine e acolo? Lilica încremeni. - Cine e acolo? repetă bubuitor dragonul și o căută cu privirea. “De data asta m-am ars! “și-a zis Lilica, încremenită de groază. Și, de parcă nu era îngrozită suficient, o labă uriașă o prinse de spatele rochiței de borangic roz pe care o purta și o ridică în aer. Dragonul o apropie de ochelarii săi și o privi curios. Zâna era amețită de mirosul respirației sale, gândind că sigur dragonul nu se mai spălase pe dinți de când se născuse. - Sunt Lilica Mititica, răspunse ea cu un strigăt, sperând că dragonul o va auzi. Sunt o zână mică și nevinovată. Sunt minusculă, de fapt, nu ți-aș ajunge nici pe-o măsea și apoi, am un gust groaznic, sunt sigură. - Eu nu mănânc zâne, răspunse dragonul, sunt vegetarian și-mi plac atât de mult cartofii prăjiți și porumbul fiert de la fast-food, că le înghit cu ambalaj cu tot. A, și sucurile, gemul de fructe și dulceața de nuci verzi. Dar de când am mâncat atâtea nimicuri, m-am trezit cu o durere incredibilă de măsea. De aceea scuip resturile meselor mele, nu mă pot abține de durere. Îmi pare rău că am îngropat tărâmul magic în gunoaie. Eu mă consider un tip de treabă și nu doresc răul nimănui, dacă sunt lăsat în pace. Am venit în orașul vostru pentru a căuta lacrima de cristal. Știi ceva despre asta? Lilicăi nu-i venea să-și creadă urechilor (la început credea că doar jucase teatru). Ba chiar i se făcuse milă de bietul dragon. O duruse și pe ea măseaua odată și nu mai voia să-și amintească de cumplitul chin. - Nu știu nimic despre așa ceva, domnule dragon, țipă ea. Dar îi pot întreba pe ceilalți. - Nu-i nevoie să țipi, nu sunt surd. Am un auz excelent, chiar dacă tu ești așa de mică, zise dragonul. Și spui că cineva din orașul tău ar putea ști despre ce vorbesc? - Păi, da, în orașul nostru trăiesc o mulțime de vrăjitori și se știe prea bine că ăștia își bagă nasul peste tot, replică zâna. Am să-l intreb pe bunul meu prieten, Harry Potter, poate ai auzit de el, toți copiii îl adoră! Însă te-aș ruga să mă pui mai întâi jos. Rochița mea nu mai rezistă și să știi că am dat 300 de aripi de licurici schimbători pe ea ( ca să nu mai vorbim că e de la “Zara”, gândi zâna). Dar la ce-ți trebuie o lacimă de cristal? - Bunica mea zicea că e singurul remediu pentru durerea de măsele a dragonilor. Mereu am crezut că e doar o poveste, însă acuma sunt decis să încerc orice. Se spune că lacrimile de cristal cresc numai în peșterile din preajma orașului vostru. Dacă n-o exista așa ceva și dacă n-o merge nici asta, jur să mă sinucid, pe cuvânt de dragon! se smiorcăi acesta. - Să ne grăbim, zise Lilica. Însă deodată se simti iarăsi ridicată în aer , iar dragonul o aseză pe umărul lui. - Zânele n-ar trebui să aibă aripi? întrebă dragonul. - Există zâne și fără aripi, să știi, se răsti jignită Lilica, gândind că dragonul este un necioplit. În sfârșit, după ce urcară un deal, bătură la ușa căsuței lui Harry Potter. Noroc că acesta își lustruia colecția de baghete magice pe care le scosese din dulapul său de abanos și era disponibil. Ascultă cu atenție întreaga poveste și, consultându-și globul de cristal, văzu că în Peștera Speranței existau într-adevăr lacrimi de cristal. Dragonul sări în sus de bucurie, dar vrăjitorul completă: - Intrarea în peșteră este foarte îngustă, iar înăuntru se află un elf bătrân care nu lasă pe nimeni să intre, până cand nu îndeplinește trei porunci, nu știu eu care. Lacrimile de cristal sunt rare și foarte căutate și pentru alte leacuri, așa că trebuie să te dovedești demn s-o capeți. Dragonul era disperat, gândindu-se că nu va putea niciodată să intre în peșteră și să rezolve sarcinile (oricum era cam greu de cap, mereu rămanea corigent la câte o materie în timpul școlii). Generoasă cum era, Lilica se oferi să-l ajute (tot se săturase de ironiile suratelor ei, așa că i-ar fi prins bine o călătorie). Deci, cei doi porniră la drum. Trebuia să iasă din oraș și să suie colina căpcăunilor, apoi să traverseze heleșteul peștilor călători și astfel să ajungă la destinație. Norocul zânei era că dragonul mergea rapid, cu pașii lui mari și era destul de comod pe umărul lui, deși o cam enervau mulțumirile continue ale acestuia. Trecură mai întâi peste frumoasa colină a căpcăunilor. Aici întâlniră un căpcăun trist, care ședea pe un bolovan cu capul în mâini. - Ce s-a întâmplat, domnule căpcăun ? întrebă politicoasă Lilica, după ce se prezentaseră corespunzător. - Vreau să plec din țara asta, fiindcă toți căpcăunii râd de mine. Nu vreau să mă bat și nu-mi place să sperii copiii, mie îmi plac florile și îmi place să citesc povești. Sunt pasionat de teatru și aș dori să ajung actor. Lilica știa cum se simțea căpcăunul, de aceea îl invită și pe el la drum. Și plecară toți trei spre heleșteul peștilor călători. Ajunseră a doua zi dimineața, după ce se odihniră puțin în casa căpcăunului, unde băură un delicios ceai de fructe și gustară un sandviș cu polen de margaretă albastră (cel mai bun!). Aici, întalniră un peștișor verzui, cu ochii bulbucați, care stătea la marginea heleșteului și încerca apa cu o aripioară. Drumeților li se păru ciudat, deși se știa că peștișorii călători ies adesea pe uscat și pleacă în călătorii de afaceri ( sunt niște agenți de vânzări foarte buni!). Însă după ce-și terminau treburile, se întorceau întotdeauna în apă, căci acolo era casa lor. După ce se prezentară și-și spuseră povestea, aflară de la peștișor că și el era trist, pentru că frații lui nu-l acceptau. Era alergic la alge, stuf și trestie și nu-i făcea bine să stea prea mult în heleșteu, spre hazul celorlalți peștișori. Așa că voia și el să plece definitiv și să se stabilească undeva pe o insulă tropicală, unde nu era deloc stuf, numai nisip, căci tare îi mai plăcea să construiască frumos castele. Călătorii deciseră să meargă împreună la drum. Nu trecu mult și dădură peste peștera pe care o căutau. Nu era greu s-o vezi, deoarece avea o firmă cu leduri colorate și-o reclamă de-ți lua ochii (probabil era foarte căutată). - O să intru eu, zise zâna. Așteptați-mă aici! Puțin emoționată, zâna intră prin ușița minusculă din spatele reclamei colorate. Nu făcu mai mult de doi pași și eflul bătrân, așezat comod la biroul său, o opri. - Să nu-mi spui că și tu ai venit pentru o lacrimă de cristal, mormăi el. Cred că știi că trebuie să îndeplinești trei sarcini, înainte de a o căpăta. - Desigur, domnule elf. Și care sunt cele trei sarcini? - Păi, mai întâi trebuie să pui la punct sala de așteptare. Ghivecele cu flori arată jalnic. Trebuie să faci trandafirii mei să crească din nou. Apoi, piscina trebuie curățată, iar nisipul din preajma ei trebuie și el rearanjat. În final, trebuie să mă ajuți să-mi repar laptopul. S-a stricat ultima oară când m-am jucat Solitaire. În plus, lacrimile de cristal cresc într-un dulap magic, păzit de duhul dulapului, care nu-ți va deschide ușa decât dăcă o să joci o mică piesă de teatru pentru el (să știi că se cam plictisește acolo singur!). Poți s-o faci? - O să încerc, domnule elf, însă o să am nevoie de prietenii mei. Pot intra și ei aici? - Bineînțeles, odată ce a intrat cineva pe ușița magică, intrarea se va deschide oricui îl însoțește. Poftiți, vă rog! invită elful pe tovarășii Lilicăi. Peștișorul și căpcăunul intrară imediat, însă dragonul rămase afară să se vaite de durere (oricum era prea mare și pentru o intrare obișnuită). Mai întâi, căpcăunul mătură rapid sala de așteptare, aranjă mesele și scaunele, apoi udă ghivecele, le schimbă pământul cu un amestec pe care-l inventase el și, ca prin farmec, (doar suntem într-o poveste) răsăriră cei mai frumoși trandafiri pe care bătrânul elf îi văzuse vreodată. Apoi peștișorul se puse la treabă. Cum piscina nu avea alge sau stuf, îi fu foarte ușor să se scufunde și să adune frunzele și rămurelele căzute și , mai ales, să aranjeze nisipul, construind două magnifice castele pe marginea piscinei. Veni și rândul laptopului. Peștișorul și căpcăunul se declarară învinși; habar nu aveau cum să deschidă unul, darămite să-l repare. Lilica era în elementul ei. N-o fi având ea aripi, însă la informatică se pricepea de minune. Îi plăcuse mereu să-și bage nasul pe la placa de bază (avea și lipsa aripilor un avantaj, nu se putea întrece toată ziua în zbor), prin unitatea centrală, ba chiar nici placa video nu-i scăpase. De aftfel, laptopul nu avea nevoie decât de o resetare și de o instalare a unui antivirus mai performant. Foarte bucuros, elful cel bătrân le mulțumi din inimă și le dezvălui camera care adăpostea dulapul magic. Acum, cei trei prieteni se aflau în încurcătură. Cum să pună ei în scenă un spectacol de teatru care să-i placă duhului? Căpcăunul, pasionat de teatru cum era, se gândi să recite fiecare câte un catren compus chiar de el. Așa că, a doua zi dimineată, cam obosiți, pentru că repetaseră toată noaptea, prietenii se strânseră în fața dulapului, unde Lilica, după ce făcu o reverență grațioasă, începu să recite: Sunt zâna Lilica cea mititică, Sunt eu mică, dar sunt fără frică Și am venit la dumneata Pe dragon a-l ajuta. Veni rândul peștișorului, care, puțin emoționat, făcu o piruetă pe codiță și zise: Eu sunt peștișorul călător, Dar de afaceri nu-s amator. Nu vreau lacrima de cristal pentru mine, Ci pentru a dragonului măsea de minte. Căpcăunul, însă, se întrecu pe sine. Intră în pași de step și începu să cânte: Eu sunt căpcăunul cel blajin, Sunt pasionat de teatru, toți o știm, Sper să-l distrez pe duh cu arta mea Și astfel, lacrima de cristal să ne-o dea. Nu vă mai povestesc ce încântat a fost duhul, nu atât pentu ceea ce auzise, ci pentru bunătatea celor trei prieteni, care făcuseră călătoria ca să-l ajute pe bietul dragon. Le dărui cu plăcere una din lacrimile sale prețioase și-i lăudă pentru recitalul lor. Apoi, cei trei se grăbiră să iasă afară și să-i dea bietului dragon remediul. Cum înghiți leacul, acesta sări în picioare revigorat. - Ca recunoștință pentru tot ce-ați făcut pentru mine, o să curăț imediat Tărâmul Poveștilor de gunoi. Și, bătând din aripile sale uriașe, strânse degrabă într-un morman imens toate resturile, pe care le arse cu răsuflarea lui de foc, dincolo de oraș. Toată lumea era teribil de fericită că acel cosmar se sfârșise, iar regina zânelor îi răsplăti pe cei trei eroi. Lilicăi ii dărui o pereche de aripioare roz (care se asortau cu rochița ei preferată), peștișorului îi vindecă alergia și-i oferi un sejur de 7 zile la un hotel de 5 stele din Hawaii, iar căpcăunilor le povesti despre faptele tovarășului lor curajos și altruist. Aceștia fură impresionați și-l primiră cu urale pe căpcăunul cel blând, cerându-i sfaturi despre creșterea trandafirilor și construindu-i degrabă o scenă pe care să le recite și lor catrenele lui. Și uite așa, v-am spus povestea mea. Eu capul mi l-am bătut și sper că basmul v-a plăcut. Și dacă nu v-o plăcea, inventați voi altceva.

Tabara facuta de editura Art s-a terminat

Ziua 4 (Joi, 09.08.2012)

 Din păcate tabăra s-a sfâșit . Și la masă și în timpul liber am fost supărați că această minunată experiență s-a terminat. Până și cei mai glumeți și energici au fost triști. La ora 10 ne-am întâlinit cu cei doi scriitori care urmau să ne dea sfaturi în legătură cu compunerea pe care am trimis-o editurii. Eu am fost evaluată împreună cu jumatate din prietenii mei de către Ioana și Simona. Simona ne-a luat în grup, iar Ioana separat. După ce fiecare scriitor ne-a dat sfaturi, am fost chemați în sala de conferință ( amplasată deasupra sălii de mese), ca să aflam cum ne-am simțit în tabără, prin folosirea postit-urilor. Am fost uimită că am primit multe postit-uri, fiindcă nu am avut timp să le arăt tuturor că sunt o persoană cu care merită să fii prieten, dar cei care mi-au pus postit-uri chiar au ajuns să mă cunoască destul de bine, cred le-am câștigat încrederea. După întreg incidentul, Evelina i-a rugat pe scriitori să plece, ca să vorbim noi cu ea. I-am aflat ideea, care mi s-a părut genială! Nu-mi venea să cred că Ioana și Simona plecaseră și nu mai puteau primi postit-uri. Upsss! tocmai am dezvăluit secretul! La masa de prânz am avut ocazia să le lipim postit-urile pe spate scriitorilor rămași, iar dânșii păreau fericiți și în același timp surprinși. Până și Evelinei i-am făcut o surpriză, bombardând-o (la figurat) cu postit-uri. Toți ne-am schimbat între noi mailurile, nr. de telefon și am lăsat urări de bine în jurnalele tuturor. Am luat autografe de la toți scriitorii, deveniți acum prietenii nostri și de-abia aștept să le arăt colegilor de la școală. Eu am jurat că îmi voi aminti de această experiență minunată, de oamenii extraordinari cunoscuți, de locurile mirifice și de clipele de neuitat din tabără. Sper ca vântul destinului să facă să ne întâlnim încă o dată cu toții, pentru alte clipe superbe!
 P.S. Cum am ajuns acasă, am ațipit puțin. Când m-a trezit mama, am tresărit întrebând-o: Am întârziat la atelier?

Cum a fost penultima zi in tabara de vara

Ziua 3 (Miercuri, 08.08.2012)

 Azi am încercat ceva nou, am scris alte compuneri, am jucat teatru, am mimat, mi-am facut noi prieteni și am cunoscut alte două scriitoare, pe Laura și Ioana. Am avut câteva experiențe deosebite, deși am fost cam adormită (am stat până târziu la taclale cu colega de cameră!). Am constatat că prin joc poți învăța și mi-am dat seama că nimic nu-i întâmplător. Oamenii sunt minunați și am câte ceva de învățat de la fiecare și sper că și ei au învățat ceva de la mine. Am avut și o escapadă până la Bran, care pot spune că este un castel impunător, maiestuos și misterios. Mi-ar fi plăcut să-l întâlnesc pe Dracula (de fapt, actorul îmbrăcat ca el), dar nu s-a întâmplat, spre ușurarea colegilor mei. După ce ne-am întors, am avut un atelier și după aceea a urmat focul de tabără. M-am distrat cu prietenii făcuți de-a lungul taberei și am ascultat câtece. Am făcut și o petrecere, unde fiecare a primit cadouri și am dansat până la miezul nopții. Azi m-am simțit cu adevărat cineva special!

O alta zi fantastica

Ziua 2 (Marți, 07.08.2012)

Azi a fost o zi plină și puțin obositoare. Am avut alte ateliere. Am jucat piese de teatru, am desenat și ne-am distrat. Am avut o gramadă de activități deosebite, cu care nu m-am mai întâlnit până acum. A fost minunat să fiu împreună cu copii care au aceleași preocupări ca și mine (colegii mei de clasă sunt interesați mai mult de matematică și nu prea am cu cine să discut despre cărți!). Și la masă m-am amuzat cu prietenii pe care mi i-am făcut (Ioana, Maria, Horia, Luca, Matei) și ne-am jucat, punându-ne tot felul de porecle caraghioase. Mi-a plăcut și mica tratație oferită de Evelina la masa de seară. Seara, am avut parte de o surpriză. Am participat la o discuție video cu scriitorul Călin Mihăilescu, tocmai din Canada! Am fost foarte emoționată când m-a chemat să vorbesc cu el. Ne-a spus că fiecare dintre noi avem un nume secret și că trebuie să-l căutăm tot timpul. M-a întrebat și pe mine care este numele meu secret, dar eu nu i-am răspuns, pentru că nu-l știam încă. El mi-a spus atunci că nu trebuie să-l dezvălui nimănui și mi-a mai spus că am o figură potrivită pentru a fi pictată de un pictor precum Rafael (nu știu cine e, dar o să mă interesez!). În orice caz, am fost foarte încântată! (i-am zis eu mamei să mă fac fotomodel, dar ea spune să las prostiile și să învăț!). Cred că azi am învățat că scriitorii se pot și distra, că este important ca noi să știm să povestim ceea ce am scris și că din desen te poti inspira, vorbind cu culorile, dar și cum să împarți un pat comun .

Prima zi in tabara de scriere creativa

Jurnal de tabără- Moeciu
 Ziua 1 (Luni, 06.08.2012)

Așteptat și iar așteptat. Nu apărea autocarul. În mintea mea au răsărit niște întrebări: „ Oare s-au răzgândit?”, „ Nu mai vor să mă ia?” Când mi-am pus și ultima întrebare, l-am văzut! Un autocar mare, care mă aștepta cu brațele, pardon, ușile deschise. Nu am ezitat și am urcat. I-am văzut pe colegii de tabără și pe scriitori. În vreo trei ore am ajuns la pensiune (care pot spune că arată bine, ca și ultima pensiune la care am fost). A fost prima oară când am mers într-o tabără de creație și nu prea știam la ce să mă aștept. Eram emoționată, iar când am auzit că avem atelier, am intrat puțin în panică. Eu sunt cam timidă și mă cam încurc când vorbesc în public. Mă gândeam că trebuie să fiu atentă la cum mă port, la cum vorbesc și la cât vorbesc (mama zice că uneori vorbește gura fără mine!). Totuși, a ieșit bine, zic eu. Mi-a plăcut că toți erau sociabili și prietenoși (la fel ca și mine!). Dar ceea ce m-a surprins a fost faptul că le spuneam pe nume scriitorilor care ne însoțeau! Nu mai erau doar niște oameni mari și importanți, ci Simona, Liviu, Adina sau Tina! Eu îmi închipuiam că aceștia sunt niște persoane serioase și exigente (ca unii dintre profesorii mei), dar am constatat că erau teribil de amuzanți, se puneau la mintea noastră, ba chiar aveau copii de vârsta noastră! Ne-am prezentat, pe baza numelui nostru, ne-am închipuit ce-ar fi dacă am face lucruri trăsnite. Dar de aici am învățat că orice cuvânt este flexibil, că poți face orice cu el, dacă ai puțină imaginație, că un scriitor are de făcut o mulțime de alegeri (și nu e ușor!). Sper că și ziua următoare va fi la fel!

O zi ca baiat

Azi dimineață, când m-am trezit, eram...
 Azi dimineață, când m-am trezit, eram băiat. Nu mi s-a parut deloc ciudat, de parcă așa ar fi fost normal! Tata și cu mine plănuisem să mergem la un joc de fotbal. M-am trezit și m-am spălat, mi-am luat niște haine și am coborât pentru micul dejun. Mama iar facea vafe cu sirop de cireșe. Femeile astea nu înțeleg că trebuie să hrănească un băiat cu carne, cipsuri și cartofi prăjiți?! Toți bărbații fac ce zic femeile, fiindcă (vezi Doamne!) sunt fragile și prețioase. Scuza este clasică. Mi-am mâncat vafele și am plecat la meci. Acolo am simțit libertatea și spiritul de aventură ale unui bărbat adevărat. Mi-a plăcut mult meciul, dar urma ceva ce trebuia să fac și cu mama. Să mergem la cumpărături ! ( coșmarul oricărui bărbat). Am ajuns la mall, dar mama nu mă lăsa să mă ating de nicio haină bărbătească, fiindcă avea nevoie de bani (altă scuză clasică!). Totuși, ea și-a umplut coșul cu tot felul de nimicuri. Am ajuns înapoi acasă la ora 22:00, m-am spălat și m-am culcat, sperând ca mâine, când mă voi trezi, să fiu din nou fată (așa poate voi căpăta și eu niște haine noi!).

O povestire Horror

Cuvinte: Ioana, jucărie
Genul: Horror
 Era ziua de Hallowen. Ioana și prietenii ei colindă din casă în casă, în căutarea dulciurilor. La un moment dat, ajung și la ultima casa de pe o străduță lăturalnică, o casă atât de înfricoșătoare, încât prietenii Ioanei au luat-o la sănătoasa de frică, lăsând-o pe biata fată doar cu jucăria din paie pe care o lua mereu cu ea. Ioana, fiind o fată mai degrabă curioasă, decât curajoasă, se gândi să intre. Cum păși în casă , cu un scârțâit ușa s-a închis, fără ca cineva să apese pe clanță. Când călcă pe parchetul ros de carii, se aprinseră deodată toate torțele ce agățau de pereți, dându-i casei un aer macabru. Fetița observă într-un colț păianjeni, un liliac și chiar o umbră ciudată care se apropia de ea. Sângele îi îngheță în vine și strânse în brațe păpușa de paie. Umbra deveni încet, încet, o fantomă care rânjea cu niște dinți imenși. Ioana luă jucăria și , ocolind fantoma, alergă până la scări. În salonul următor dădu de un vampir și un vârcolac, care se năpustiră asupra ei. Fetița o luă la goană spre ușa de ieșire. Un urlet groaznic se auzi, și când întoarse capul, observă că o gramadă de monștri alergau după ei. Ioana gândi că nu mai are nicio scăpare și regretă că mereu își băga nasul unde nu-i fierbe oala! Închise ochii Și se rugă îngerașului s-o salveze. Deodată, jucăria ei de paie prinse viață, se mări înfricoșător și alungă monștrii, care se înspăimântară de moarte, la rândul lor. Apoi, păpușa de paie redeveni jucăria ei inofensivă. Ioana și păpușa au ajuns în final la ușă și au fugit acasă. Fetița nu suflă o vorbă nimănui despre ce se întâmplase, dar fu recunoscătoare jucăriei ce prinsese viață în noaptea tuturor sfinților. Oricum, de atunci, Ioana și jucăria de paie nu au mai vrut să meargă la colindat de Hallowen.

Mana matematicii

Mâna matematiciană
 Eram în timpul orei de matematică și așteptam un miracol (da, după cum puteți auzi, eram ascultată pentru notă!). Nu sunt de 10, dar miza mea era să iau un 10. Era un exercițiu dificil, așa că trebuia să mă concentrez. Dintr-o dată, cineva vorbi: „ Ai grijă la puterea aceea, e un număr mare!” Eu, mirată, întreb: Cine ești? Eu sunt mâna magică, ce a venit să te ajute. O mână? Nu trebuia să fii doar o parte a corpului? Deci nu ar trebui să te miști și nici să vorbești. Da, trebuia să fiu, dar, după cum observi, am ochi și buze, pentru că sunt o mână magică și apar când copiii sunt ascultați. Ok, acum mai puțin cu vorba și ajută-mă să rezolv exercițiul! Bine, te voi ajuta! Cu ajutorul mâinii, am scris și am tot scris, până când am terminat exercițiul (într-un final!) și am primit nota 10. Sper ca această mână divină să vină să mă mai ajute și la teză!

Tema pentru scriitori

Moeciu, 7 august,2012
 Dragi scriitori,
 Cu prietenie vă spun că aș vrea să scrieți mai multe nuvele fantasy. De când eram mică am avut o pasiune în legătură cu creaturile mitice. Dacă vreți, vă dau o idee: elfi, zâne, unicorni, cerberi, și altele. Cred că magia începe să cam lipsească din viața noastră, prea mult calculator și televizor! Ați mai putea, de asemenea, să scrieți despre noi, copiii obișnuiti, care au multe teme de făcut, au emoții la lucrări și pe care îi ceartă mama că nu sunt destul de silitori și, în loc să facă probleme la matematică, scriu „auireli” cu dragoni și zâne înaintea tezei. P.S: E chiar urgentă scrisoarea și confidențială! ( A nu se lăsa la îndemâna pisicilor, câinilor, copiilor foarte mici și a oricăror persoane neutorizate, care ar putea să o deterioreze în vreun fel!!!)
 Cu dragoste, a voastră cititoare,
 Octavia☺♥

Jucaria care ma reprezinta

Jucăria mea preferată
 Cred că jucăria care mă reprezintă cel mai bine este Hopa- Mitică, deoarece în viață treci prin multe aventuri și provocări. Hopa- Mitică se ridică înapoi în picioare, chiar și în cele mai grele situații. Ce înseamnă Hopa- Mitică pentru mine? Hopa- Mitică înseamnă răsturnări de situații, imprevizibilitate și necunoscut. Cum l-am cunoscut? L-am cunoscut când aveam 7 ani, de Moș-Niculae. M-a fascinat cu ochii lui negri, nasucul maro, iar în lăbuțele lui mici era un cadou din plastic. Încă îl mai am și de câte ori îl văd, îi admir tăria cu care putea rezista problemelor. Cu ce mă ajută el? El mă ajută să mă calmez când mă enervez (ceea ce se întâmplă des). De fiecare dată eu mă gândesc la el și îmi trece, fiindcă știu că orice problemă are o rezolvare și de aceea nu trebuie să renunți niciodată, trebuie să cazi mereu in picioare. E un fel de talisman cu noroc? Puteți spune și așa.

Daca as avea puteri supranaturale....

Ce ar fi dacă am avea puteri supranaturale?
 Ce ar fi dacă am avea puteri supranaturale? E o întrebare ce mă macină de mult timp. În opinia mea, dacă am avea aceste puteri, am putea să zburăm în locuri în care nimeni nu a ajuns, am avea super viteză, am avea puterea să vedem în raze X și am putea fi invizibili. Dacă am avea aceaste puteri, am putea să facem lumea mai bună!

Propozitii amuznte

Pisica icoanei ascultă tăvălugul răspunzând amical.

„ Abisal călătoresc alții!” spuse acolitul plictisit.

Tare este minciuna elefantului că m-a dat pe spate!

Nuca Oanei apasă pantoful ticsit elimindu-l.

Vacanța are răspunsuri la toate întrebările Alinei.

Euforic leul face inele.

Vica ripostează acum jucând ipostaze ciudate ale trompetei omorând-o răscolit!

Despre mine

O –onestă C -creativă T -tare A -amabilă V -visătoare I -iepuri (îmi plac mult iepurii.) A- acvatică (îmi place să petrec mult timp în apă.)

Dragonul intelectual

A fost odată, pe un tărâm îndepărtat, un dragon intelectual. El locuia în Cetatea Poveștilor. După îngroparea țării în gunoi (dragonul nu știa deloc să-și recicleze resturile menajere), a vrut să se revanșeze față de localnici, devenind ucenicul lui Merlin. (În fine, să trecem de toate formalitățile și să ajungem direct la subiect.). După ce a lucrat ca librar pentru Merlin timp de 6 ani, a devenit un mai bun vrăjitor decât el, deoarece, după ce primea cărți de sortat, imediat le citea. Văzând asta, Merlin se îmbufnase și încercase orice ca să țină dragonul departe de cărțile sale. A încercat să-i spună că toate cărțile dăunau grav sănătății, i l-a adus pe Apolodor (pinguinul tenor) să-i cânte în loc (dragonul se dădea în vânt după muzica de operă), dar nimic nu a mers. Trecură câțiva ani, iar dragonul devenea mai deștept pe zi ce trece. Așa că Merlin, observând situația, i-a zis: - Fafnirule dragă, am observat că tu muncești din greu, așa că eu îți fac cadou un sejur de 5 stele în Hawaii, la hotelul Coconut Dream. -Nu mulțumesc, eu vreau să rămân aici. Pielea mea este prea sensibilă la razele ultraviolete și sunt alergic la cocteiluri exotice. Dar Merlin, am început să cred că tu începi să devii gelos pe mine! -Gelos? Pe tine? Nici dacă ai avea un Iphone ultimul tip, n-aș fi. Dragonul îl crezu și plecă la baie, deoarece băuse prea multa cafea de la Star Bucks și a mâncat prea mult de la KFC (așa îi plăcea când se apuca de citit). Crezând că dragonul nu-l poate auzi, vrăjitorul își spuse cu voce tare: ”Trebuie să scapi de el, Merlin; oferă-i un laptop ori un smartphone cu Hello Kitty de la Orange. Orice, numai să scapi de el!” Dragonul însă a auzit și, înfuriat că loialitatea îi este astfel răsplătită, a jurat că-l va face pe Merlin să sufere, lovindu-l unde îl doare mai tare. Se duse frumușel în camera lui Merlin, căutând intrarea secretă unde își ținea vrăjitorul comoara. După o secundă, găsi intrarea. Împinse ușa, iar o bucată de perete căzu zgomotos pe jos, dar dragonului nu-i păsa. Se gândise că intrase prea ușor și că nu se poate să nu fie ceva de pază, așa că își scoase costumul de ninja și-l puse pe el și, după aceea tot arsenalul de arme. Fafnirul mai scoase și un casetofon pe care îl porni pe muzică de acțiune (știți voi, melodia aceea care apare în filmele cu James Bond, aceea cu tamm-tam-tan nana.). Își scoase parfumul Blue Jeans și îl pufăi în aer. Laserele au ieșit la iveală. Un fleac pentru el, așa că a trecut repede de ele. Ajunsese la ceea ce-și dorea: Păpușa Barbie Fashionista (Sport Edition), comoara cea mai de preț a vrăjitorului. Luă păpușa, își dădu jos hainele de ninja și așteptă ca Merlin să vină în camera lui. Apoi, dragonul a scos păpușa și i-a spus lui Merlin că o va transforma într-o păpușă Bratz (păpușile pe care le ura vrăjitorul), dacă nu-l lasă în pace (vraja asta cu păpușile o învățase pe de rost!). Înspăimântat, Merlin i-a promis dragonului că va face orice, numai să-i lase păpușa. Așa că acum Merlin nu mai e vrajitor, e librar, iar dragonul a devenit vrăjitor. Ș-am încălecat pe-o pisică și v-am spus o minciunică.

Fluviul Rin

FLUVIUL RIN
 Ana Octavia Georoceanu, clasa a VI-a A
 Fluviul Rin (in limba germana “Rhein ‘) este unul dintre cele mai mari fluvii ca lungime din Europa. Rinul are o lungime de 1,320 kilometri, dintre care 833 km sunt navigabili. Bazinul hidrografic al raului ajunge la 198.735 km² si are un debit mediu de 2.330 m³/s. Numele fluviului este de provenienta antica si are etomologia din limba indogermana, verbul „re” sau „ri” insemnand „a curge”. In timpul Imperiului Roman, Rinul si Dunarea au constituit cea mai mare parte din frontiera de nord a imperiului. Avea de asemeanea o importanta majora in transportul de marfuri, dar si in formarea unui front de aparare. Multitudinea de castele si fortificatii feudale de-a lungul raului atesta importanta acestuia ca drum navigabil. In urma studiului petrografic al straturilor de roci din valea fluviului, s-a putut estima o vechime de 12 milioane de ani, ce ar insemna ca ar fi izvorat in perioada miocena. Se presupune ca Rinul ar fi izvorat initial din masivul muntos Kaiserstuhl din Germania. Acum, cursul raului este compus din „Rinul anterior” cu punct de izvorare langa Oberalppass, Masivul Gotthard (Elvetia) si din „ Rinul posterior” cu punct de izvorare in Muntele Rheinwaldhorn, Elvetia, si are ca punct de varsare Hoeck (Olanda). De-a lungul cursului raul este marcat kilometric. Acesta marcare a Fluvului Rin incepe de la podul Konstanz. Marcarea se face prin existenta unor table kilometrice pe maluri care la randul lor sunt intercalate cu niste tablite cu o cruce neagra ce semnifica fiecare 500 de metri ai cursului apei. Rinul are la origine mai multe izvoare, de fapt el se formeaza din confluenta „Rinului anterior” si a „Rinului posterior”. Cursul Rinului este fragmentat, impartit in in mai multe regiuni. Astfel in prima faza intalnim „regiunea izvoarelor”, dupa care fluviul trece prin „regiunea alpina”. Dupa unirea Rinului posterior cu cel anterior, fluviul curge spre nord si se varsa in lacul Boldensee, fiind ca o „delta” datorita rezervatiei naturale de protectie a pasarilor. Apoi vine zona lacului, fiind la randul ei impartita in lacul inferior si lacul superior, zona ce se intinde pana la podul Konstanz. De la iesire din localitatea Bodensee, Rinul este impartit in trei si anume: de la Basel pana la Bingen, este numit „Rinul Superior”, intre Bingen si Bonn, este numit „Rinul mijlociu”, iar de la Bonn si pana la delta de la Marea Nordului, este denumit „Rinul inferior”. Rinul se varsa printr-o delta la granita Germaniei cu Olanda. Strabate Elvetia, Lichtenstein, Austria, Germania, Franta si Olanda si trece prin mari orase precum Basel, Strassbourg, Koln, Bonn, Rotterdam. Fluviul Rin reprezinta una dintre cele mai importante cai navigabile din Europa care prin reteaua de canele Rin –Main – Dunare face posibila legatura intre Marea Nordului si Marea Neagra.De-a lungul fluviului s-au dezvoltat importante zone industriale si agricole , fluviul fiind inima Europei de vest .

Copacul în arta tradițională românească de Ana Octavia Georoceanu
clasa a VI-a A, Școala Gimnazială Grigore Moisil, Ploiești
 Arta populară îndeplineşte, în strânsă corelaţie cu funcţiile concrete ale obiectelor şi funcţia de artă decorativă. Aceasta reiese fie din vreun motiv ornamental aplicat pe suprafaţa obiectelor de artă, fie din forma bună stilizată şi adecvată scopului a acestor obiecte. Câmpurile ornamentale ale suprafeţei ce suportă decoraţia pot conţine şi unele elemente cu alt rost decât cel pur estetic şi anume unul magic, religios sau alt atribut social-practic. Cu toate că „ornamentul are funcţia unei decoraţiuni” , realismul acestuia se afirmă prin comunicarea unui anumit înţeles preluat din realitatea concretă, prelucrat în contextul artei populare şi se constituie ca depozit al tainelor . Arta ornamentală constituie una din cele mai veridice modalităţi de colective ale fiecărei etnii, comunicare etnoculturală, iar totodată şi de sistematizare colectivă a reprezentărilor din lumea înconjurătoare, corespunzătoare stadiului de dezvoltare şi ţelurilor specifice fiecărei comunităţi. Ornamentul e un „alfabet” ce aduce dovezi, documente etnografice şi istorice cu ajutorul cărora se pot determina evoluţia culturală şi spirituală aunui popor, stilul unei zone dar şi evoluţia parcursă de modul de viaţă desfăşurat în sânul comunităţiirespective. Ca să înţelegem rolul copacului în viaţa omului, trebuie să ne raportăm la timpurile arhaice, la primele unelte (bucăţi de piatră sau lemn), la paleoliticul mijlociu în care omul îşi construieşte adăposturi ad-hoc, suliţe de lemn, descoperă toporul de piatră cu ajutorul căruia confecţionează grosolan, e drept, primele unelte de lemn. Lemnul, materie ideală pentru prelucrare, se îndepărtează tot mai mult de forma lui naturală prin cioplire, îmbrăcând forme cu un aspect cât de cât artistic. Pomul vieţii Acest motiv mai este numit arborele vieţii şi e prezent în mai multe mitologii între care şi cea biblică, iar ca imagine plastică se întâlneşte în variate forme în arta multor popoare din Europa şi Asia. Mitologic, acest arbore întruchipează visul omului, cel al „tinereţii fără bătrâneţe şi al vieţii fără de moarte”. Acest mit se înfăţişează oarecum constant, e vorba în esenţă de un copac ale cărui fructe sau a cărui sevă sunt elixire ale vieţii. În coroana lui stau păsări sau animale înfricoşătoare ce păzesc aceste fructe. În folclorul românesc pomul vieţii se confundă cu mărul care rodeşte mere de aur din basmul „Prâslea cel voinic şi merele de aur”. Pe teritoriul românesc se întâlnesc din epoci diferite trei tipare plastice ale pomului vieţii: cel elenistic – mai ales în sudul ţării, cel iranian – în Moldova şi în Transilvania şi cel traco-dacic cu o răspândire generală. Tiparul elenistic prezintă o geometrizare vădită a arborelui, a tufei sau a florilor şi a păsărilor. La unele variante vasul este foarte mic, aproape dispărut sub buchetul bogat al florii. Tiparul iranian se compune dintr-un copac cu coroana destul de mare şi cu rădăcina îngroşată ca un triunghi simbolizând izvorul. Lateral copacul e păzit de păsări, animale sau figuri antropomorfe. Ca simbol străvechi, originea lui e plasată în Persia. Acest tipar apare cu o frecvenţă sporită în Moldova secolului al XIX-lea. În Transilvania tiparul iranian e prezent pictural atât pe mobilierul românesc, cât şi pe cel săsesc sau unguresc. Tiparul traco-dac a căpătat o răspândire generală. El reprezintă un brad cu sau fără rădăcină sau chiar o ramură de brad. Datorită vechimii sale, păsările însoţitoare lipsesc. Bradul figurează, aşadar, singur, fără niciun element ajutător. În domeniul arhitecturii populare, a decorării lemnului, a pieselor de mobilier, motivul bradului este folosit frecvent datorită uşurinţei scrijelării şi a poziţiei unghiulare a ramurilor faţă de trunchi. Între piesele de mobilier, este semnificativă apariţia bradului pe lada de zestre, aşa cum este în prezent ca pom al nunţii, împodobit şi pus la poartă sau pe casă. În concluzie, dacă tradiţia constituie forţa potenţială a inovaţiei, aceasta, la rândul ei, constituie elementul permanent creator în viaţa de zi cu zi. Unul din imperativele realizării unor inovaţii îl constituie cunoaşterea, înţelegerea şi referirea creatoare la tradiţie, respectarea ei şi integrarea în procesul contemporan de creaţie.

Marimi fizice si unitati de masura
 Ana Octavia Georoceanu Clasa a VI-a A Începute din necesitatea de a determina distanţe, arii ale suprafeţelor terenurilor, cantitiăţi/volume, greutăţi (de fapt mase) de produse, apă şi diferite materiale sau de a determina durate, intervale de timp şi de a stabili scări de timp etc, măsurile de lungime şi de masă (denumită, ca mijloc de măsurare, greutate), au fost bazate, în toată lumea, la începuturile lor, pe unităţi de măsură care derivau de la diferite elemente ale corpului omenesc. Cotul, palma, palmacul, degetul, piciorul omului, care au reprezentat chiar primele mijloace de măsurare, au alcătuit baza sistemului de măsuri pentru lungime, arie, volum/capacitate. Aşa au fost, în antichitate, cotul egiptean, cotul persan şi cotul babilonean şi, în Grecia, piciorul antic şi piciorul olimpic, iar în Europa apuseană piciorul roman, piciorul antic şi piciorul olimpic. Carol cel Mare, rege al francilor (768-814) şi împărat al Occidentului (800-814) a trebuit să promulge un decret privind unificarea unităţilor de măsură în toate ţările reunite sub Coroana sa, dar tentativa a eşuat odată cu Imperiul său. Dezvoltarea unei noi societăţi, odată cu naşterea unor oraşe importante şi independente în Franţa, Germania şi Italia precum şi în alte ţări Europene, începând încă din secolul al 14-lea, a determinat necesitatea imperioasă a folosirii unor unităţi de măsură unice. Adunarea Naţională a Constituantei a adoptat, la 26 martie 1791, principiul constituirii unui sistem de măsuri şi greutăţi ( „system des poids et mesures") bazat pe o unitate de lungime, denumită metru (de la cuvântul grecesc metron care înseamnă măsură), egală cu a 10-a milioana parte a sfertului meridianului pământesc. Definiţia aceasta a fost propusă de către o comisie numită de Academia de ştiinţe din Paris, care avea în componenţă pe următorii oameni de ştiinţă: Jean-Charles Borda, Joseph-Louis Lagrange, Pierre-Simon Laplace şi Gaspard Monge. Unităţile de arie şi volum urmau să fie egale valoric cu multiplii şi submultiplii zecimali ai metrului pătrat şi, respectiv, ai metrului cub. Adunarea Naţională a Franţei a adoptat, de asemenea, la 6 martie 1891, şi hotărârea ca unitatea de masă/greutate să fie masa/greutatea unui decimetru cub de apă la temperatura densităţii maxime, respectiv la 4 °C. Pe baza rezultatelor măsurărilor arcului meridianului dintre Dunkuerque şi Barcelona, efectuate de Delambre şi Mechain, a fost realizat un metru etalon cu repere din platină. Pe baza rezultatelor măsurătorilor efectuate de Antoine Laurent Lavoisier şi colaboratorii săi, asupra masei/greutăţii unui volum cunoscut de apă a fost realizat un kilogram etalon din platină. Pornind de la unităţile metru şi kilogram se puteau forma multiplii şi submultiplii zecimali, prin adăugarea prefixelor mili (1/1000), centi (1/100), deci (1/10) şi, respectiv, kilo (1000), hecto (100), deca (10) la denumirile metru şi gram (de exempu milimetru şi kilogram). Întrucât era bazat pe unitatea metru, sistemul de unităţi creat în Franţa a fost denumit Sistemul Metric. Atunci, a început o nouă etapă în istoria unităţilor de măsură, etapă ce avea să ducă la Sistemul Internaţional de Unităţi (SI). Sistemul internațional de unități (pe scurt Sistemul Internațional) este un sistem de unități de măsură și este forma modernă a sistemului metric (MKS). Abrevierea în toate limbile este SI (potrivit prescurtării franceze: Système international d'unités), indiferent de cum se numește sistemul într-o anumită limbă. Marimea fizica este notiunea care exprima o proprietate a unui sistem fizic. Prima clasificare a marimilor fizice este aceasta: a) marimi fizice fundamentale in SI; b) marimi fizice derivate; c) marimi fizice suplimentare. Actual, sistemul internațional este cel mai utilizat sistem de unități de măsură pe plan mondial. Sistemul este folosit in majoritatea țărilor lumii, la ora actuală doar Marea Britanie și încă trei țări n-au trecut încă oficial la SI: Statele Unite ale Americii, Liberia și Myanmar. Totuși, în SUA SI este larg folosit în mediile științifice. Unități SI fundamentale: Mărime Simbol Denumire Simbol unitate lungime l metru m masă m kilogram kg timp t secundă s Unități SI derivate din cele fundamentale: Mărime Simbol Denumire Simbol dimensional arie A metru pătrat m2 volum V metru cub m3 viteză v metru pe secundă m s-1 Multiplii metrului sunt: decametrul (dam), hectometrul (hm) şi kilometrul (km). Submultiplii metrului sunt: decimetrul (dm), centimetrul (cm) şi milimetrul (mm). Atenţie: decametrul se notează dam, pentru că dm se foloseşte pentru decimetru. 1 dam = 10 m 1 hm = 100 m 1 km = 1000 m 1 dm = 0,1 m 1 cm = 0,01 m 1 mm = 0,001 m1 dam = 10 m = 100 dm = 1000 cm = 10000 mm 1 hm = 10 dam = 100 m = 1000 dm = 10000 cm = 100000 mm 1 km = 10 hm = 100 dam = 1000 m = 10000 dm = 100000 cm = 1000000 mm 1 dm = 0,1 m = 0,01 dam = 0,001 hm = 0,0001 km 1 cm = 0,01 m = 0,001 dam = 0,0001 hm = 0,00001 km 1 mm = 0,001 m = 0,0001 dam = 0,00001 hm = 0,000001 km Submultipli kilogramului sunt: 1kg=10 hectograme (hg) 1kg=100 decagrame (dag) 1kg=1.000 grame (g) 1kg=10.000 decigrame (dg) 1kg=100.000 centigrame (cg) 1kg=1.000.000 miligrame (mg) Multiplii kilogramului sunt: 1 q (chintal) = 100 kg 1 t (tonă) = 1.000 kg Multiplii ai secundei sunt: - ziua — 1 zi = 24 ore = 1440 min = 86 400 s - ora — 1 ora = 60 min = 3 600 s - minutul — 1 min = 60 s Aria unei suprafețe este o măsură a cât de întinsă este acea suprafață. Adesea cuvântul suprafață se utilizează cu sensul de aria suprafeței. - Aria unui dreptunghi este produsul lungimilor a două laturi alăturate. - Aria unui pătrat este latura la puterea a 2- a. Unitatea principala pentru arie este metrul patrat. Submultiplii Unitate principala Multiplii mm2 cm2 dm2 m2 dm2 hm2 km2 ← Descresc din 102 in 102 Cresc din 102 in 102 → La transformarea unei unitati de masura mai mici intr-o unitate mai mare, impartim la 102 , 104 , 106 , ... La transformarea unei unitati de masura mai mari intr-o unitate mai mica, inmultim cu 10 2 , 104 , 106 ,... Mărime fizică derivată, viteza se definește ca fiind distanța parcursă de un obiect (prin cuvântul "obiect" se înțelege un corp sau o particulă) într-un anumit interval de timp. În Sistemul Internațional de Măsuri lungimea se măsoară în metru iar timpul în secundă, rezultă că unitatea de măsură pentru viteză este: Unitatea principala de volum este metrul cub. Simbolul ce noteaza metrul cub este m . Un m reprezinta volumul unui cub cu muchia de 1 metru. 1 km3 = 103 hm3=106 dam3 =109 m3 =1012 dm3 =1015 cm3 =1018 mm3 Submultiplii Unitate principala Multiplii mm3 cm3 dm3 m3 dm3 hm3 km3 ← Descresc din 103 in 103 Cresc din 103 in 103 → La transformarea unei unitati de masura mai mici intr-o unitate mai mare, impartim la 103 , 106 , 109 , ... La transformarea unei unitati de masura mai mari intr-o unitate mai mica, inmultim cu 10 3 , 106 , 109 ,... Ex. 7 m3 = 7000 dm3 4 hm3 =4000000 m3. - Volumul paralelipipedului dreptunghic este: V=Lxlxh - Volumul cubului este: V=lxlxl sau V=l Unitati ale volumului egale cu alte unitati : litrul si gramul. 1 dm3= 1 l 1cm3=1 g 1dm3=1000 cm3=1000 g 1m 3=1000 dm3=1000 l Stiati ca.... Multiplii metrului cub se utilizeaza foarte rar in viata cotidiana ?

Copacii in viata omului si a poprului roman

 Strămoşii ne vorbesc prin arbori
 Din timpuri stravechi, poporul roman s-a identificat cu elementele naturii, care au devenit o adevarata metafora a filosofiei de viata romanesti. M.Eliade spunea ca : “Arborele este încărcat cu forţe sacre deoarece este vertical, creşte, îşi pierde şi-şi recapătă frunzele, şi deci se regenerează :el moare şi renaşte de nenumărate ori.” Simbol al vieţii în continuă evoluţie ,arborele devine un simbol al cunoaşterii, o scară spre Paradis, spre divinitate. Metafora lume – arbore apare reprezentată în multe tradiţii şi reuneşte simbolismul crucii, al axei universale sau pe cel al cunoaşterii. În mitologia românească copacul devine simbol al forţei , vitejiei, statorniciei, fericirii , prosperării şi longevităţii. Exista vechi semnificaţii simbolice ale spaţiului circular de la poalele copacului consacrat:  Divan de judecată pentru bătrânii comunităţii  Loc de horă pentru tineri  Loc de odihnă şi adăpost pentru călătorii străini  Spital unde erau expuşi bolnavii incurabili  Loc de jurămînt de legare şi dezlegare a frăţiilor,de iniţiere feciorească , de investire unui conducător,loc de sacrificii, loc de spovedanie.  Scară cerească spre toartele cerului  Loc de înmormântere  Arborii sunt consideraţi sfătuitori, călăuze care orientează sufletele spre lumea cealaltă. Bradul este unul dintre cei mai semnificativi copaci pentru poporul nostru;el este simbolul permanenţei, al perenităţii şi al vitalităţii.Bradul este aproape nelipsit la momentele cele mai importante ale vieţii:se plantează la naştere, se împodobeşte de Crăciun şi la nuntă, • Mărul este apreciat din cele mai vechi timpuri , ca fiind un adevărat medicament şi elixir al tinereţii. • Nucul este în mitologia românească un copac ale cărui fructe sunt utilizate în magia erotică , fiind adesea invocat în farmecele de dragoste . • Salcia plângătoare sau pletoasă comportă în mitologia românească o semnificaţie profund creştină, asociată cultului Maicii Domnului. Poporul roman a sesizat o legătură mai profundă dintre destinul sau şi salcie atunci când se spune :”Ca salcia ne-am indoit sub furtuni, dar nu ne-am rupt • Salcâmul, cu lemnul său dur ce aproape că nu putrezeşte şi cu florile albe cu gust dulce de lapte , e un străvechi simbol al imortalităţii, al esenţei spiritual nepieritoare, al speranţei şi victoriei binelui.