Starbucks Double Chocolaty Chip Frappuccino

joi, 4 septembrie 2014

Creta, taramul elen cel mai frumos! Partea I

O vacanta minunata se poate descrie prin voie buna, amuzament si vreme buna. De aceea, marea majoritate dintre vacante se desfoasoara vara, cand e cald si bine. Anul acesta am decis, alaturi de parintii mei sa mergem in Creta, in localitatea Agios Nikolaos, la "Hotel Miramare Resort & Spa" de patru stele jumatate.  Dat fiind faptul ca mama a fost diriginta la clasa a VIII-a, am decis sa plecam in august si dat fiind faptul ca tata a fost inspirat si si-a dat seama cat de obositor o sa fie anul acesta scolar care vine pentru mine, a zis ca de ce sa nu mergem cu o saptamana inainte de inceperea scolii? O idee geniala! Saptamana 27 august- 3septembrie a fost una de neuitat, parca nu merita doar o singura saptaman sa stam, ci mai mult! In fine, pe 27 august madmoisell Octavia umbla pe la 4 dimineata pentru a se pregati si a fi fresh pentru vacanta! O mare greseala, fiindca si tata s-a trezit dupa mine si amandoi am chitait si ne-am batut pe baie.Da, familia mea e mai speciala! Deci niciodata sa nu va pregatiti in dimineata dinaitea plecarii, o sa fie greu, mai ales daca barosanii de tatici au ceva de facut si ei. Mama s-a trezit si ea nu dupa mult timp de la trezirea tantarilor ( eu si tata). Oricum am fost gata in cateva ore si la 9 dimineata eram in parcare asteptandu-l pe Vali, taximetristul nostru personal de vacanta. Avand in vedere ca se lucreaza la noi, in Ploiesti la linile de tranvai, a intarziat cateva minute. Oricum eu fierbeam de nerabdare sa ajung mai repede in Creta, deoarece ma saturasem de peisajul monoton, de vremea urata pe care mica nostra tarisora ne-a oferit-o vara asta si de molesalea tipica a la Romania. Sa nu ma intelegeti gresit, imi iubesc tara, dar parca mai mult imi plac tarile starine, deoarece ma identific si ma integrez mai usor in ele. In fine pe acorduri de muzica,voie buna,emotie si vreme buna,  am plecat inspre capitala, pentru a merge la Aeroportul International Henri Coanda de unde aveam sa aterizam pe aeroprtul din Heraklion. In 45 de minute  mai mult sau mai putin, am ajuns la aeroportul din capitala si, e destul de evident ce s-a intamplat dupa aceea. "Pisicutele" de la aeroprt ne-au verificat relaxat. Asta imi place la romani, faptul ca au incredere in  compatriotii lor si, daca vad ca magaoaiele alea de detectoare anti-metal umane beep-aie o fata imbracata cat se poate de la vedere, nu o mai verifica, unde poate sa ascunda un cutit o fata imbracata cu un tricou pana in talie, pantaloni scurti si sandale? In chiloti? Ei bine, acea fata sunt eu! Eu sunt fata pe care, de obicei, magaoaiele ale de dectectoare anti-metale o urasc si o beep-aie mai tot timpul in aeroporturi. De aia ,fetelor, e bine sa va imbracati cat mai la vedere, si voi ,baieti, puteti incerca, cel putin pe timp de vara , ca iarna e mai greu. Eu una ma adresez adolescentilor si tinerilor, nu oamenilor de 50 de ani, acum daca si ei citesc acest articol nu e nimic rau. Daca s-ar fi intamplat la greci sa te beep-aie masinarile alea si imbracata astfel , tot te controlau. In fine, dupa toate controalele alea enervante, am ajuns la Duty Free si acolo ne-am luat niste parfumuri si am castigat o geanta de plaja! Norocoasa de mine! Intr-o ora si 45 de minute am ajuns pe aeroportul din Heraklion unde Florin, ghidul nostru, ne-a asteptat plin de voie buna si cu umor la purtator, pentru a ne indruma spre autocarul care urma sa ne duca intr-o ora si 30 de minute in fata receptiei hotelului nostru. Cand am vazut autocarul,  m-am protapit in fata lui si aproape ca aveam saliva in coltul gurii! Salivezi dupa un autocar supra etajat, Octavia, dupa o masina! Sunt fara de speranta! In fine, cum bagajele noastre au ajuns primele, ne-am dus in fata de tot in cel de al doilea etaj al autocarului. Stiu ca o sa para ciudat, dar eu n-am mai mers cu un autocar etajat pana acum. A mai durat ceva pana romanii nostri si-au strans bagajele si s-au imbrancit entuziazmati in autocar, ca atunci cand se da ceva pe gratis sau cand o "mare vedeta romaneasca" vine sa-si salute plictisita, fanii din micile orase ale Romaniei. Si unde puteau sa vina cu toti? Bineinteles in cel de al doilea etaj.  Drumul spre Ag. Nikolaos a fost unul placut si am avut parte de o priveliste mirifica, cum numai in reviste  sau filme mai vezi. Trebuie sa veniti si voi in Creta pentru a intelege prin ce amalgam de sentimente am trecut. Cum am mai spus, intr-o ora si 30 de minute am ajuns la hotel si ce s-a intamplat acolo este istorie pura, buna de pus in cartile de istorie, pentru a o invata la scoala.
P.S: Acum in momentul scrierii ma uit pe geam si vad o vreme urata si tocmai a plouat. Si cand ma gandesc ca in Creta nu era aproape niciun nor pe cer, soarele stralucea vesel pana la apus si era foarte cald. Ce vreme am lasat in urma, de fapt ce tara am lasat in urma. Daca stau sa ma gandesc si cerul a plans ca ne-am intors, cand am mai fi putut sta. Toate lucrurile bune au un sfarsit, nu-i asa? Oricum, bine ai revenit in Romania, Octavia! Sper ca ti-a fost dor de mine, Romania, ca mie nu mi-a fost deloc! Pana la vacanta de anul viitor mai e!
Va urma....

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu